Parlamentarii ucraineni sunt hotărâți să prelungească din nou legea marțială înainte de expirarea acesteia pe 9 mai, a declarat președintele legislativului. Acesta spune că trebuie să apere democrația chiar și în contextul în care Statele Unite și Rusia fac presiuni asupra Kievului pentru a organiza noi alegeri, informează Reuters.
Vorbind în fața unui parlament puternic păzit, Ruslan Ștefanciuc a subliniat cât de puțin realist și legal ar fi să se organizeze alegeri libere și corecte într-o țară parțial ocupată și aflată încă sub atac constant, la trei ani după invazia pe scară largă a Rusiei.
De la invazia din februarie 2022, Rusia a încercat să prezinte guvernul ucrainean, și în special pe președintele Volodimir Zelenski, al cărui mandat de cinci ani s-a încheiat anul trecut, drept ilegitimi. Dar Ștefanciuc a subliniat angajamentul Ucrainei față de alegerile democratice, contrastând cu Rusia, care și-a eliminat opoziția politică internă și a fost nevoită să nege acuzațiile privind campanii secrete de influențare a alegerilor în alte țări.
„Este o prioritate pentru mine, pentru că Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne o țară democratică,” a declarat Ștefanciuc pentru Reuters, joi. „Asta ne deosebește de Federația Rusă. Pe acest subiect ne aflăm pe maluri opuse ale prăpastiei civilizaționale.”
Pregătirile pentru viitoare alegeri au început, a spus el, dar se află într-un stadiu incipient. Ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale din Ucraina au avut loc în 2019. Legea marțială trebuie aprobată de parlament la fiecare 90 de zile pentru a fi prelungită, ceea ce permite mobilizarea trupelor și suspendarea ciclului electoral.
Ștefaciuc, care ar prelua funcția de președinte în cazul în care Zelenski ar muri sau ar deveni incapabil, a spus că parlamentul va aproba aproape sigur prelungirea pentru că „războiul nu s-a încheiat”. Asta înseamnă că aproximativ 800.000 de potențiali alegători se află în uniformă: luptând sau fiind antrenați.
Aproape cinci milioane de persoane din populația prebelică de circa 44 de milioane sunt înregistrate ca persoane strămutate intern, iar peste patru milioane de ucraineni sunt înregistrați în țările Uniunii Europene – fără a mai menționa cei strămutați, dar neînregistrați. Aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, în sud și est, este ocupat de Rusia.
Deși Donald Trump, începând un al doilea mandat ca președinte al SUA, a pus sub semnul întrebării sprijinul militar continuu pentru Kiev, făcând concesii Rusiei și cerând încheierea rapidă a războiului, negocierile sunt în prezent blocate.
Luptele continuă pe o linie a frontului de 1.000 km, iar orașele și satele din restul țării trăiesc sub amenințarea bombardamentelor rusești.
Chiar și după încheierea conflictului, organizarea unor alegeri corecte va fi o provocare uriașă, pentru care Ucraina va trebui să creeze un cadru de la zero, inclusiv o lege nouă care să stabilească termenele, regulile și procedurile.
Ruslan Ștefanciuc a spus că parlamentarii, oficialii electorali și alți experți lucrează la aceste aspecte, dar încă nu au început redactarea unui proiect de lege. „Încă nu s-a luat o decizie privind ordinea în care vor avea loc alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, toate fiind necesare. Chiar și din punct de vedere teoretic, este nerealist să organizăm toate alegerile în același timp,” a declarat acesta.
Înainte de război, alegerile costau aproximativ 4 miliarde de grivne (100 de milioane de dolari). Dar, pe lângă finanțarea campaniilor și a votului propriu-zis, Kievul va trebui să garanteze securitatea și să prevină orice tentativă de manipulare venită din partea inamicului său, Moscova.