Numele „papabililor”, sau cardinalii favoriţi de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătăţii tot mai şubrede a papei din ultima perioadă, iar alegerea unui nou papă va fi în mod categoric influenţată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic. În ceea ce privește condițiile necesare pentru a fi ales papă, contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese în fruntea Bisericii Catolice de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot.
Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul pentru alegerea succesorului său va avea loc la un interval de 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic.
În urma decesului Papei Francisc, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor reuni la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, Capela Sixtină. Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că a fost ales un nou papă.
Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriţi, cunoscuţi sub numele de „papabili”, dar dincolo de aceştia, cel puţin pe hârtie, regulile de eligibilitate nu sunt atât de stricte, scrie Le Figaro, potrivit News.ro.
„Contrar credinţei populare, orice om botezat care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”, notează Biserica Catolică Franceză pe site-ul său.
Biserica stabileşte doar patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii şi să obţii celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori. La prima vedere, aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales. „Nu este obligatoriu să fii cardinal sau chiar preot în momentul alegerii”, confirmă Biserica Catolică franceză.
Realitatea este însă foarte diferită, deoarece alegerea este complexă, ţinând cont de diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice şi de influenţa diferiţilor cardinali electori. Pentru conclavul din 2025, obţinerea a două treimi din voturi înseamnă cel puţin 90 din cele 135 de voturi exprimate în inima Capelei Sixtine. În practică, acest lucru înseamnă că alegerea este limitată la cardinalii care votează şi dezbat între ei. „De secole, papii sunt aleşi din rândul cardinalilor electori, adică bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani şi sub 80 de ani, care sunt deja membri ai Colegiului Cardinalilor”, precizează Biserica Catolică Franceză.
Conform agenției italiene de presă ANSA, preluată de Agerpres, principalii „papabili” din acest moment sunt secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna şi preşedintele conferinţei episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle care reprezintă catolicismul în expansiune în Asia, congolezul Fridolin Ambongo Besungu care reprezintă Africa fervent catolică şi brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus, care reprezintă zona Americii Latine care l-a dat chiar pe Francisc, primul papă argentinian din istorie.
135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiţi de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea şi respectiv 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea.
Unul dintre cardinalii numiţi de Francisc este şi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai săi, cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller. Din grupul cardinalilor care se opun direcţiei mai liberale luată de Biserica Catolică în perioada pontificatului lui Francisc se numără şi mai mulţi episcopi africani, pentru care chiar şi discuţia despre homosexualitate este tabu, dar şi cardinalii conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puţin eurocentric, numărul şi influenţa cardinalilor italieni şi occidentali diminuându-se considerabil, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, acolo unde se desfăţoară acţiuni de misionariat şi unde se formează noi comunităţi catolice expansive.
Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa şi 3 din Oceania.