Italia va organiza alegeri anticipate pe 25 septembrie, după ce preşedintele Sergio Mattarella a dizolvat parlamentul în urma demisiei premierului Mario Draghi, transmit dpa şi Reuters.

Data alegerilor a fost anunţată într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri la Roma, au relatat agenţiile italiene ANSA şi Adnkronos, citând participanții la reuniune.

Draghi, care va rămâne premier interimar, i-a mulţumit preşedintelui Mattarella pentru încrederea acordată.

„Trebuie să fim foarte mândri de munca pe care am depus-o în numele preşedintelui Republicii în serviciul cetăţenilor”, a declarat Mario Draghi, citat de Agerpres.

„Trebuie să ne ocupăm de urgenţe legate de pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie şi costul energiei”, le-a mai spus Draghi membrilor cabinetului.

El a mai afirmat că guvernul trebuie să implementeze Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), prin care Italia accesează miliarde de euro din fondul post-pandemie al Uniunii Europene în schimbul unor reforme.

Premierul italian Mario Draghi a demisionat joi după ce nu a obţinut susținerea pe care o dorea în cursul unui vot de încredere miercuri în Senat. Draghi a afirmat în mai multe rânduri că nu ar rămâne în funcţie decât dacă ar avea o largă susţinere.

Chiar dacă Draghi (74 de ani) a câştigat miercuri seara în parlamentul de la Roma cu 95 de voturi favorabile şi 39 împotrivă, cele trei mari partide - Forza Italia, partidul de dreapta condus de fostul premier Silvio Berlusconi, Liga, formaţiunea de extrema dreaptă a liderului populist Matteo Salvini şi formaţiunea populistă Mişcarea 5 Stele (M5S) nu au participat la vot.

Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni, a considerat „iresponsabile” miercuri partidele coaliţiei de unitate naţională în Italia, care l-au abandonat pe şeful guvernului Mario Draghi cu riscul de a „provoca o furtună”.„Ne temem că urmează luni dificile, dar suntem o ţară mare”, a adăugat el.

A fost pentru a doua oară în decurs de o săptămână când Mario Draghi și-a prezentat demisia președintelui Sergio Mattarella. Inițial, săptămâna trecută, Mattarella i-a respins-o.

Mandatul Parlamentului expira în primăvara anului 2023. Fostul șef al Băncii Centrale Europene conducea din februarie 2021 un guvern de unitate națională.

Pe baza sondajelor actuale, favoritul evident la alegerile din septembrie este o coaliție condusă de formațiunea politică de extremă dreaptă „Fratelli d'Italia”, al cărui lider este Giorgia Meloni, alături de Liga și Forza Italia. 

Fratelli d'Italia se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor cu aproape 24%, înaintea Partidului Democrat (PD), cotat cu 22%, și a Ligii, care se estimează că va obține 14%. În prezent, Forza Italia este de așteptat să culeagă aproximativ 7% din voturi și Mişcarea 5 Stele (M5S) undeva în jurul a 11%.

Sondajul prezentat de The Guardian sugerează că PD ar putea fi forțat să se alieze cu M5S dacă dorește să aibă șansa să bată blocul de dreapta al lui Meloni și Salvini. Însă tulburările politice recente au pus o presiune uriașă asupra legăturilor dintre cele două partide

În cazul victoriei, Meloni ar putea deveni prim-ministru al Italiei, deși ar putea nominaliza pe altcineva din tabăra ei. „Această criză oferă un mare avantaj pentru blocul de dreapta condus de Giorgia Meloni”, a declarat analistul Lorenzo Pregliasco pentru Reuters.

Predicțiile actuale evidențiază că blocul Meloni-Salvini-Berluconi ar câștiga aproape 60% din mandate, un procent fără precedent într-un Parlamentul divizat în mod normal precum este cel al Italiei.În conformitate cu legea electorală a Italiei, 36% dintre parlamentarii din camera superioară și inferioară sunt aleși pe o bază unilaterală, restul fiind aleși prin reprezentare proporțională pe liste separate de partid. Acest sistem mixt aduce beneficii partidelor care formează alianțe pentru a evita diluarea sprijinului pentru familia lor politică.

Analizele politice arată că singurul mod în care centrul-stânga ar putea frâna victoria dreaptei ar fi să creeze o coaliție largă, care să includă M5S și o serie de partide mici de stânga și centriste.

Cu toate acestea, centriștii, care includ partidul Italia Viva al fostului premier Matteo Renzi, au denunțat în repetate rânduri pozițiile M5S și au exclus orice alianță electorală cu acesta.

Getano Azzariti, profesor de drept constituțional la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat pentru Agenția France-Presse că după ce a decis deja să prezinte un candidat comun, „este clar că dreapta este cea care va câștiga”, în ciuda diferențelor din cadrul acelei coaliții și a tensiunilor dintre Meloni și Salvini.

Dacă o coaliție condusă de Fratelli d'Italia câștigă în septembrie, aceasta „ar oferi un scenariu mult mai perturbator pentru Italia și UE”, a transmis și Luigi Scazzieri, cercetător la Centrul pentru Reformă Europeană din Roma.

Economiștii spun că adevărata problemă este că Italia are o evoluție economică slabă de două decenii, iar situația fiscală nu este cauza, ci consecința acestei slăbiciuni. Aceștia amintesc că Italia nu s-a confruntat cu bula imobiliară care a generat criza financiară din 2008, iar problemele sale bugetare nu au fost la fel de severe ca ale celorlalte patru țări care au trecut prin criza datoriilor din urmă cu un deceniu -  Spania, Portugalia, Irlanda și Grecia. Deci, Roma nu a fost nevoită să apeleze la sprijin financiar din partea troicii formate din Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, situație pe care ar putea să o regrete acum.

Italia nu a făcut suficient pentru a-și impulsiona creșterea economică, în ciuda unor modificări în sistemul de pensii, pe piața muncii și, sub conducerea lui Dragi, în sistemul de justiție, considerat unul lent. Drept urmare, țara plătește acum cea mai mare dobândă la împrumuturi, după Grecia, țară care a intrat de două ori în incapacitate de plată în ultimul deceniu și încă este plasată în categoria nerecomandată pentru investiții.

Din postura de șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a subliniat importanța reformelor făcute în domeniul fiscal, dar și în alte zone ale economiei. Însă, după ce a devenit premier a fost nevoit să medieze între partidele din larga coaliție de guvenare, ceea ce înseamnă că subiecte sensibile, precum modificarea taxelor și reforma sistemului de pensii nu au fost realizate.

Sub conducerea celui supranumit „Super Mario”, Italia a înaintat Bruxelles-ului Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de aproape 200 de miliarde de euro și a asigurat un început solid pentru implementarea sutelor de jaloane și repere pe care le conține. Acestea sunt însă modificări la scară mici, iar multe dintre ele au termen de îndeplinire sfârșitul anului 2025, potrivit unei analize Reuters.

Banii, care provin din granturi și împrumuturi ieftine, ar putea reprezenta un colac de salvare pentru Italia, dacă va fi nevoie să-și restrângă bugetul. Însă bilanțul țării în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene este dezastruos. A reușit să chetuiască doar jumătate din fondurile puse la dispoziție în ultimul exercițiu bugetar, având a doua cea mai mică absorbție după Spania.

Unii economiști spun că Italia a ratat practic revoluția digitală și dau vina pe antreprenori, care aleg să păstreze o mică afacere în familie în loc să o dezvolte cu ajutorul investitorilor străini.

În plus, prin aderarea la euro, Italia a pierdut și posibilitatea de a-și devaloriza moneda, un truc care a ajutat industria italiană să prospere timp de decenii, întrucât exporturile sale au devenit mai ieftine și mai atractive.

Economiștii concluzionează spunând că Italia a ales greșit modelul de creștere în anii 1980. Pentru a răspunde globalizării, a încercat să concureze cu piețele emergente prin reducerea costurilor, în loc să urmeze exemplul german de a investi în producția de calitate superioară.

Citește și: În ziua în care premierul Mario Draghi a demisionat, Rusia majorează livrările de gaz către Italia