Duminică, 28 septembrie, sunt organizate alegeri parlamentare în Republica Moldova. Experții internaționali cataloghează scrutinul ca fiind cel mai important din istoria micului stat. Digi24.ro vă prezintă o trecere în revistă a principalelor forțe politice de la Chișinău.
Alegerile se desfășoară sub o presiune imensă din cauza războiului hibrid pe care-l poartă Rusia împotriva Chișinăului în ultimii ani și adus la apogeu în ultimele luni.
Bătălia se dă între partidele pro-europene și partidele pro-ruse.
Din cauza conflictului din Ucraina și a degradării imaginii pe care o are Moscova pe arena internațională, partidele fidele Kremlinului au adoptat un ton mai moderat în această campanie, mizând pe cartea neutralității. Acestea susțin că trebuie ca Republica Moldova să aibă „relații bune cu toată lumea”, fără însă să condamne conflictul care a luat deja sute de mii de vieți în țara vecină.
Cu prima șansă pleacă PAS, partidul aflat la guvernare și care a obținut la alegerile de acum patru ani o majoritate covârșitoare în Parlament.
PAS, partid fondat de actualul președinte al Republicii Moldova, a condus Republica Moldova în ultimii patru ani, confruntându-se cu crizele generate de COVID și războiul din Ucraina. Cu toate acestea, conform sondajelor, PAS ar fi prima opțiune de vot pentru cei mai mulți dintre moldoveni.
Cap de listă al partidului este Igor Grosu, actual președinte al Parlamentului, remarcat pentru un discurs pro-european și pro-român.
Formațiunea politică a simțit puternic erodarea de la guvernare. Având toate pârghiile la îndemână, PAS nu a reușit să rezolve marile probleme din societate. Cu toate acestea, partidul patronat de către Maia Sandu se bucură de o încredere copleșitoare din partea partenerilor europeni, lucru demonstrat de nenumăratele vizite pe care le-au întreprins oficialii europeni la Chișinău.
Formațiunea s-a remarcat prin profesioniștii cooptați din mediul de afaceri și nu doar, în primul mandat. Numirea unui guvernator la Banca Națională din Moldova din UE a venit tocmai pentru a demonstra că aceștia se delimitează de formele vechi de numiri politice. Pe lista actuală a partidului pentru Parlament, oamenii Maiei Sandu au decis să abordeze și o latură care să aducă popularitate în rândul moldovenilor. Astfel, printre propunerile pentru a deveni deputați se află, pe lângă membrii actualului Parlament, și personalități din lumea culturală, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros, sau personalități din lumea artistică și sportivă.
PAS promite moldovenilor aderarea Republicii la Uniunea Europeană până în 2030 și pașii pe care micul stat i-a făcut până acum par să convingă liderii și partenerii europeni ai Chișinăului.
Pe locul doi în preferințele moldovenilor ar fi blocul așa-numit „Patriotic”. Acesta adună o pleiadă de lideri care au fost membri ai Partidului Comuniștilor sau colaboratori ai acestuia și care s-au reunit acum sub umbrela unui singur bloc.
Din acesta fac parte partidul condus de către fostul președinte pro-rus Igor Dodon (Partidul Socialiștilor), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, cu ajutorul căruia fostul președinte Vladimir Voronin s-a aflat la putere timp de opt ani, dar și două formațiuni nou-create: Partidul Inima Moldovei și partidul Viitorul Moldovei. Primul este condus de către Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei. Ea a condus regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova cu mesaje pro-Putin și pro-Rusia, ulterior s-a declarat pro-europeană, după care a revenit la discursul pro-Rusia.Vineri, Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a dispus eliminarea candidaţilor Partidului "Inima Moldovei", condus de fosta başcană a Găgăuziei, Irina Vlah, din competiţia electorală. Autoritățile de la Chișinău au acuzat și demonstrat că liderii acestei formațiuni au beneficiat de finanțare ilegală. La rândul său, partidul Viitorul Moldovei este condus de către un fost premier comunist, dispărut de pe arena politică în ultimii ani și „resuscitat” acum de către curentul eurosceptic.
În viitorul Legislativ de la Chișinău ar mai putea accede și un alt bloc electoral, „Alternativa”. Acesta a fost construit în jurul imagini actualului primar general al Municipiului Chișinău, Ion Ceban.
Ceban este un fost comunist, luptător vehement împotriva semnării acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și un susținător fervent al apropierii Chișinăului de Moscova.
Totuși, odată ajuns primar al principalului oraș din Republica Moldova, acesta și-a schimbat subit discursul, devenind un „pro-european”. Totuși, abandonarea foștilor tovarăși comuniști nu a convins partenerii occidentali.
Acesta a fost recent interzis în România și Spațiul Schengen, la solicitarea autorităților de la București. Ceban a contestat decizia, dar fără succes.
Alături de Ceban sunt și alte figuri cel puțin la fel de controversate. Unul dintre personaje este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, acuzat că a eliberat cei mai notabili infractori din istoria Republicii Moldova. El a candidat pentru fotoliul prezidențial, dar a fost învins de către Maia Sandu la alegerile de anul trecut.
Tot pe lista „Alternativei” este și un fost premier care a avut un discurs antiromânesc violent și care era subordonat direct oligarhului extrădat recent în Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc. În stilul „Alternativei”, și acesta alternează între discurs eurosceptic și discurs pro-european, dar fără prea multă convingere, astfel că Ion Chiuc nu a reușit să valorifice prea mult simpatia cetățenilor de care crede că se bucura din vremurile în care era premier la Chișinău.
Cel de-al patrulea lider al blocului este Mark Tkaciuk, un personaj mai mult decât controversat din istoria Republicii Moldova. Acesta a fost negociatorul principal al Memorandumului Kozak, prin care Chișinăul ar fi devenit vasal al Moscovei. Documentul prevedea federalizarea Republicii Moldova, oferind puteri sporite separatiștilor de la Tiraspol. De altfel, lideri politici din momentul anului 2003 au dezvăluit că Putin și-ar fi dorit crearea unei baze militare uriașe în Republica Moldova, după procesul de federalizare.
În viitorul parlament ar avea șanse să intre și „Partidul Nostru”. Acesta este condus de către un controversat om de afaceri, Renato Usatîi. Liderul partidului a fost primar al orașului Bălți. Usatîi și-a construit o avere impresionantă prin afaceri în Rusia. Ulterior, Usatîi s-a refugiat în Republica Moldova și a rupt relațiile cu puterea de la Kremlin, cel puțin declarativ.
Usatîi s-a făcut remarcat în spațiul public prin dezvăluirile despre diferiți lideri politici din Republica Moldova. El nu are un program clar privind direcția politică pe care o urmează, fiind adeptul unui discurs populist prin care promite salarii și pensii fantasmagorice în contextul realitățile economice actuale ale Republicii Moldova. Totuși, discursul său atipic și care se vrea a fi „din popor” a prins la o parte dintre cetățenii Republicii Moldova.
Printre partidele care ar avea șanse să intre în parlament nu se numără formațiuni politice care au ca mesaj clar unirea Republici Moldova cu România, unioniști fiind însă pe listele PAS, spre exemplu.
Partidele unioniste erau, cândva, un element omniprezent în parlamentul de la Chișinău.
Acum, numărul celor care sunt dispuși să-și dea votul pentru acestea pare că este insuficient pentru pragul electoral.
Cel mai cunoscut partid unionist este Partidul Liberal, condus de fostul președinte interimar, Mihai Ghimpu. Acesta și-a pierdut credibilitatea prin votul dat pentru a salva direcția pro-europeană a Republicii Moldova în momentul în care a votat pentru instalarea unui Executiv controlat de oligarhul Plahotniuc.
Partidul Național Moldovenesc este un alt partid ce-și are numele inspirat din cel al unei formațiuni care a contribuit la Unirea din 1918. Acesta este condus de către un doctor revenit din diaspora. Șansele formațiunii politice de a accede în viitorul Legislativ sunt relativ reduse, conform sondajelor de opinie.
În Republica Moldova mai sunt și două partide aflate sub patronajul direct al unei formațiuni politice de la București.
Primul este cel care chiar a împrumutat numele AUR. Astfel, exista partidul „AUR Moldova”, condus de către un fost director al unui liceu prestigios din Chișinău. Partidul a înregistrat un scor rușinos la alegerile precedente. Vineri formațiunea mamă de la București a anunțat „că se retrage din alegerile din Republica Moldova”.
Cea de-a doua formațiune politică este „Democrația Acasă”. Partidul este condus de către Vasile Costiuc, un lider acuzat de legături cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc.
Costiuc și-a construit campania pe mesaje antiguvernare. El a fost acuzat că folosește „schema Georgescu” pentru a obține voturi. Costiuc este puternic promovat de mașinăria de propagandă AUR.