Finlanda organizează duminică alegeri parlamentare, după o legislatură complexă, marcată de orientarea bruscă a ţării nordice către NATO, declanşată de invazia Ucrainei de către un vecin comun, Rusia. Postul de şef al guvernului va fi disputat de actualul premier social-democrat, Sanna Marin, care va încerca să obţină un al doilea mandat, de liderul opoziţiei de dreapta, Petteri Orpo, şi de şefa dreptei extreme, Riikka Purra, informează AFP.

Lidera în vârstă de 37 de ani, care a dobândit în patru ani o faimă internaţională, se află pe locul al treilea în ultimele sondaje (18,7%), dar foarte aproape de liderul Coaliţiei Naţionale de centru-dreapta, Petteri Orpo (19,8%), şi de lidera Partidului Finlandezilor, anti-imigraţie şi eurosceptic, Riikka Purra (19,5%), potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Toate cele trei partide principale şi-au îmbunătăţit scorurile faţă de 2019, dar cea mai mare creştere a înregistrat-o Partidul Finlandezilor, care a profitat de sentimentul anti-imigraţie şi de creşterea inflaţiei.

Postul de prim-ministru îi revine în mod tradiţional liderului primului partid din Finlanda, ceea ce face ca ordinea finală să fie crucială.

Negocierile pentru formarea unui guvern vor fi dificile în cadrul acestor alegeri marcate de o proporţie record de femei în fruntea partidelor - şapte din opt.

Cetăţenii finlandezi cu drept de vot vor alege 200 de membri ai Parlamentului pentru un mandat electoral de patru ani. Secţiile de votare vor fi deschise între orele locale 9.00-20.00, conform site-ului guvernului de la Helsinki.

Sanna Marin

Necunoscută, chiar şi pentru mulţi finlandezi, atunci când a venit la putere la sfârşitul anului 2019, social-democrata Sanna Marin şi-a câştigat reputaţia - pierdută ulterior - de cel mai tânăr şef de guvern din lume, la vârsta de 34 de ani.

Conduce o coaliţie de centru stânga, formată din cinci partide - Partidul Social Democrat, Partidul de Centru, Partidul Verzilor, Alianţa de Stânga şi Partidul Popular Suedez din Finlanda.

Născută într-o familie modestă, a crescut în apropiere de Tampere, bastionul industrial al ţării, unde mai târziu va prezida consiliul municipal.

„Părinţii mei au divorţat din cauza problemelor cu alcoolul ale tatălui meu când eram copil”, a dezvăluit ea pe blogul său. A fost crescută de mama sa şi de partenera acesteia, „într-o familie curcubeu, cu mijloace modeste, care locuia într-un apartament social”. Pentru a-şi finanţa studiile, a lucrat într-un supermarket, ceea ce i-a adus unele tachinări.

Aleasă deputat la vârsta de 30 de ani, Sanna Marin a început să se remarce un an mai târziu prin calităţile sale oratorice. După victoria social-democraţilor în alegerile parlamentare din primăvara anului 2019, ea a fost numită ministru al transporturilor.

A fost propulsată în fruntea guvernului după demisia premierului Antti Rinne.

Mandatul ei a fost presărat cu diverse controverse şi marcat de o modernitate care divizează ţara.

Mama unui copil născut în 2017, Sanna Marin rămâne una dintre figurile marcante ale tinerei gărzi europene şi i se prezice un destin internaţional, numele ei fiind vehiculat pentru posturi la Bruxelles sau în altă parte, dacă va pierde duminică.

Petteri Orpo

Petteri Orpo, în vârstă de 53 de ani, liderul Coaliţiei Naţionale de centru-dreapta, este cel mai experimentat dintre cei trei potenţiali prim-miniştri. Este membru al parlamentului din 2007 şi a fost ministru de trei ori.

Mergând pe urmele tatălui său în dreapta finlandeză, Petteri Orpo este licenţiat în ştiinţe politice şi economie, prioritatea campaniei sale. „Vrem să nu mai creştem datoria”, a declarat el pentru AFP în marja unei reuniuni recente.

Acuzând-o pe Sanna Marin de cheltuieli exagerate crescând datoria publică de la 63% la 74% în patru ani, el intenţionează să pună în aplicare un plan de austeritate de 6 miliarde de euro.

Orpo a câştigat conducerea partidului în 2016, dar nu a reuşit să-l aducă decât pe locul trei la alegerile parlamentare din 2019.

Deşi a refuzat să continue guvernarea cu Partidul Finlandezilor în 2017, de data aceasta a păstrat deschisă opţiunea unei alianţe cu formaţiunea naţionalistă anti-imigraţie. În pofida diferenţelor clare cu privire la imigraţie, UE şi climă, cele două partide „au multe în comun”, a susţinut el.

Chiar dacă nu va ieşi învingător duminică, analiştii îi prezic un rol central, deoarece pare a fi indispensabil atât social-democraţilor, cât şi naţionaliştilor pentru a forma o majoritate.

Riikka Purra

Riikka Purra conduce din 2021 Partidul Finlandezilor, eurosceptic, care şi-a concentrat campania împotriva imigraţiei, arătând contra-exemplul Suediei vecine, care a fost copleşită de un război între bande de imigranţi.

Într-un interviu acordat televiziunii naţionale Yle, Purra a mărturisit că opiniile sale anti-imigraţie sunt legate de o hărţuire din tinereţe.

Partidul său vede ieşirea din UE ca pe un obiectiv pe termen lung şi doreşte să amâne obiectivul Finlandei de neutralitate în materie de carbon, stabilit în prezent pentru 2035.

Mamă a doi copii, ea are un cont de Instagram fără referinţe politice, dedicat dietei sale vegetariene. Rămasă orfană de mamă la vârsta de 12 ani, politiciana acum în vârstă de 45 de ani s-a dedicat pentru prima dată cauzei ecologice în adolescenţă. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)