Conservatorii conduşi de fostul premier Boiko Borisov s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative de duminică care au avut loc în Bulgaria, dar incertitudinea persistă cu privire la posibilele combinaţii pentru a forma un guvern stabil, după şapte alegeri în trei ani şi jumătate, transmite AFP preluată de Agerpres.

ACTUALIZARE 21.35  La fel ca la ultimele alegeri din iunie, partidul GERB s-a clasat pe primul loc cu 26% din voturi înaintea liberalilor pro-europeni din CC/BD (15%) şi a naţionaliştilor pro-ruşi din Renaştere (13%), potrivit sondajelor de la ieşirea din secţiile de votare.

Alegerile se succed şi sunt asemănătoare în Bulgaria, unde suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de demonstraţiile anticorupţie, s-a domolit complet.

„Oamenii vor un guvern, stabilitate, securitate”, a declarat Borisov în momentul votului, duminică dimineaţa, întinzând mâna restului clasei politice. Însă riscă, din nou, să nu găsească aliaţi cu care să formeze o majoritate, într-un Parlament extrem de fragmentat, unde ar urma să fie reprezentate de la şapte până la nouă partide. În timpul campaniei electorale, Kiril Petkov, un fost prim-ministru liberal de scurtă durată, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei, a declarat că refuză să se asocieze cu acest veteran politic cu o imagine pătată.

Singura consolare, notează AFP, este rata participării, care a fost uşor în creştere, ajungând la 35% cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la vot, cel mai scăzut nivel de la căderea comunismului.

Sondajele de opinie indică că un procent de peste 60% dintre bulgari consideră situaţia ”extrem de îngrijorătoare”.

În această criză politică fără precedent din 1989, partidul Vazrajdane (Renaştere) se instalează într-un mod durabil în peisajul politic din Bulgaria.

”Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără interferenţe străine”, a declarat duminică preşedintele formaţiunii, Kostadin Kostadinov, referindu-se la Bruxelles şi Washington.

Foarte prezent în campanie, Vazrajdane se promovează în ochii electoratului prin adoptarea de către Parlament, în această vară, la iniţiativa sa, a unei legi împotriva "propagandei" LGBT+ în şcoli. O lege inspirată direct din Rusia.

”Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru GERB”, a comentat pentru AFP Dobromir Jivkov, director al institutului Market Links.

Boiko Borisov a deschis uşa unei apropieri de acest partid, dar a recunoscut că "partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu ar permite" un astfel de scenariu.

De la invazia rusă a Ucrainei, Borisov s-a aliniat clar împotriva Moscovei, dar o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba situaţia, potrivit analistului. Alegerea candidatului republican şi "indulgenţa sa faţă de păcatele corupţiei" ar putea favoriza şi o coaliţie a lui GERB cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.

Știrea inițială

Bulgarii au mers la urne duminică pentru alegerile generale, cu așteptări ca grupurile pro-ruse și de extremă-dreapta să obțină câștiguri pe fondul instabilității politice a țării, scrie Deutsche Welle.

Alegerile au fost convocate după ce cele șapte grupuri alese în Legislativ, în iunie, nu au reușit să formeze o coaliție funcțională.

Prezența la vot se așteaptă să fie extrem de scăzută, sondajele arătând că doar 10% dintre bulgari au încredere în sistemul electoral, mult sub media UE de 62%.

Partidul pro-rus câștigă teren Partidul de centru-dreapta GERB al fostului premier Boyko Borissov este cotat să termine pe primul loc cu aproximativ 25% din voturi. Totuși, GERB este probabil să întâmpine dificultăți în formarea unei coaliții viabile, având în vedere un parlament divizat.

Analiștii cred că principalul partid pro-rus, Vazrazhdane, are șanse mari să devină al doilea cel mai mare grup în Parlament.

Vazrazhdane dorește ca Bulgaria să ridice sancțiunile impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei și ca țara să înceteze sprijinul pentru Kiev, punând sub semnul întrebării și apartenența Bulgariei la NATO.

Acesta a câștigat popularitate după ce a propus o lege inspirată de Rusia, care interzice „propaganda” LGBTQ și a fost adoptată cu o mare majoritate în Parlament în august.

Sondajele indică blocul „Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democratică”, care urmărește să consolideze poziția țării în UE, pe locul al treilea.

Bulgaria este membră a UE din 2007, dar riscă să piardă miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE din cauza lipsei reformelor.

Țara încă nu a aderat la zona euro și nu este complet integrată în spațiul Schengen.

Bulgaria este una dintre cele mai sărace și corupte state din UE, iar eforturile de a combate corupția au fost în mare parte blocate de un sistem judiciar considerat ca acționând adesea în interesul anumitor politicieni.

Bulgaria se află într-o perioadă de instabilitate politică din 2020, când bulgarii au ieșit în stradă în toată țara pentru a protesta împotriva acaparării instituțiilor de stat de către oligarhi sprijiniți de politicieni corupți.

Această instabilitate, împreună cu dezinformarea venită dinspre Moscova, a alimentat popularitatea grupurilor pro-ruse și de extremă-dreapta în fostul stat satelit sovietic.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 7 dimineața, ora locală (05:00 GMT). Rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne vor fi anunțate la finalul votării, la ora 20:00, iar rezultatele preliminare sunt așteptate luni.