Votul este în desfășurare pentru alegerile parlamentare din România, în condițiile în care alegătorii nu sunt încă siguri dacă rezultatul surpriză al primului tur al prezidențialelor de săptămâna trecută va rămâne valabil, pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală și interferență a Rusiei, scrie The Guardian.

Pronosticurile arată că partidele de extremă dreaptă vor obține câștiguri semnificative în votul parlamentar de duminică, scrie publicația britanică, amintind că alegerile au loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă dreaptă, prietenos cu Moscova, care anterior avea în sondaje abia 5%, a terminat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale. „Un rezultat care a bulversat politica românească”, subliniază The Guardian.

Succesul neașteptat al lui Georgescu, după o campanie despre care acesta a afirmat că nu a avut niciun fel de finanțare, bazată în mare parte pe videoclipuri virale pe TikTok, presupus amplificate de activități asemănătoare cu cele ale boturilor, a declanșat proteste și a stârnit suspiciuni de interferență externă.

Curtea Constituțională a României a ordonat renumărarea voturilor și urmează să anunțe luni decizia asupra unei cereri depuse de un candidat învins de anulare a alegerilor, din cauza acuzațiilor de activități electorale ilegale din partea partidului candidatului clasat pe locul al doilea, Elena Lasconi.

În prezent, Georgescu ar trebui să se confrunte cu Lasconi în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, însă, în funcție de decizia Curții, ambele alegeri prezidențiale ar putea fi amânate până mai târziu în această lună, amplificând incertitudinea politică din țară.

Ambele alegeri sunt considerate critice pentru direcția viitoare a României, care până acum a fost un aliat de încredere al UE și NATO, important strategic pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei, și care a evitat în mare parte naționalismul de la ieșirea din comunism în 1989.

„Oamenii care au votat cu serenitate pentru Georgescu nu își dau seama că, practic, vorbim despre o schimbare totală de traiectorie”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu pentru sursa citată.

Pe fondul furiei răspândite a alegătorilor din cauza costului ridicat al vieții și a unei lungi moșteniri de corupție politică, analiștii au afirmat că partidele de extremă dreaptă precum AUR sunt cele mai probabil să beneficieze de pe urma tulburărilor, care au afectat și mai mult încrederea publicului în instituțiile statului.

„Beneficiarii direcți sunt Georgescu și tabăra anti-sistem, care acum primește muniție suplimentară: iată cum funcționează instituțiile statului, cât de discreționare sunt,” a spus Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Alegătorii au împărtășit această opinie. „Ceea ce se întâmplă acum nu pare foarte democratic”, a spus Gina Vișan, o asistentă medicală de 40 de ani, pentru Agence France-Presse. „Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiți, dar suntem obișnuiți cu acest gen de comportament”.

Mulți observatori cred că peisajul politic al țării este pe cale să se deplaseze brusc spre dreapta anti-sistem. România are cel mai mare procentaj de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației din blocul comunitarr și cel mai mare deficit bugetar.

„Impactul surprizei din alegerile prezidențiale va fi semnificativ. Ne vom trezi într-o nouă realitate politică”, a precizat analistul politic Cristian Andrei. „Votanții lui Georgescu vor vorbi din nou și vor reconfigura modul în care privim spectrul politic al României”, a adăugat el.