Într-un interviu cu Valérie Trierweiler intitulat „Moi, Delon: l'interview de sa vie”, din 2018, actorul Alain Delon care s-a stins din viață duminică, 18 august, mărturisea că nu va avea regrete dacă moare. „Viaţa nu-mi mai oferă mare lucru. Am cunoscut tot, am văzut totul. Urăsc epoca asta”, spunea acesta.
„Totul este fals, totul e falsificat. Nu mai există respect, nu mai există cuvântul dat. Doar banii mai contează. Auzim vorbindu-se de crime de-a lungul zilei. Ştiu că voi părăsi această lume fără regrete”, spunea Alain Delon în 2018, vorbind despre cariera sa, relaţiile dificile cu familia, soţiile pe care le-a iubit şi prietenii pe care i-a pierdut. „Aproape toată lumea a murit”, mai spunea actorul mitic din „Ghepardul", de Luchino Visconti, potrivit News.ro.
Alain Delon a dezvăluit că şi-a dorit să fie „cel mai bun, cel mai frumos, cel mai puternic” pentru femeile din viaţa lui, în prefaţa acestei cărţi, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Alain Delon, Amours et Memoires” trece în revistă copilăria şi cariera celebrului actor, o legendă a cinematografiei franceze.
„Iubirea m-a ajutat întotdeauna să mă autodepăşesc”, a scris Alain Delon în această carte-elogiu scrisă de Denitza Bantcheva, o colaboratoare apropiată a starului de cinema, care a adunat mai multe mărturii inedite.
Alain Delon dezvăluie că a devenit actor datorită femeilor și pentru femei. „Nu am visat niciodată să fiu actor. Am intrat în această meserie şi am continuat să joc în filme datorită femeilor şi pentru femei”.
„Dacă există un lucru de care sunt mândru, acesta este cariera mea”, care „nu ar fi existat fără colaborările cu marii cineaşti care m-au format şi rafinat”, mărturisea celebrul actor.
Ultimul lungmetraj cu Alain Delon a fost lansat în 2008 - "Asterix la Jocurile Olimpice/ Astérix aux jeux olympiques", de Frédéric Forestier şi Thomas Langmann, în rolul lui Iulius Cezar. În teatru, actorul a apărut ultima dată pe afişul spectacolului "Une Journée ordinaire", de Eric Assous (2011 şi 2013).
Actorul, producătorul, scenaristul şi regizorul Alain Delon a strălucit pe marile ecrane în pelicule care au făcut istorie. ”Rocco şi fraţii săi” (1960), ”În plin soare” (1960), ”Eclipsa” (1962), ”Ghepardul” (1963), ”Laleaua neagră” (1964), ”Samuraiul” (1967), ”Borsalino” (1970), ”Notre histoire” (1984) sau ”Pe cuvânt de poliţist” (1985) sunt doar câteva dintre filmele pentru care Alain Delon este considerat cel mai important actor francez al secolului XX.
S-a născut la data de 8 noiembrie 1935. Frumuseţea magnetică şi farmecul personal au făcut ca actorul să fie curtat încă de la începuturi de industria hollywoodiană, însă, deşi i s-a oferit şansa de a fi distribuit într-unul dintre filmele lui David O. Selznick, Delon decide să-şi înceapă cariera în Franţa, unde se lansează în 1957 în ”Quand la femme s'en mêle”, în regia lui Yves Allégret. În 1958, în Christine, joacă pentru prima dată alături de Romy Schneider, fermecătoarea actriţă ce avea să-i devină logodnică.
După rolul din ”Ghepardul” (regia Luchino Visconti), în 1964, Alain Delon a fost nominalizat pentru prima dată la Globul de Aur.
În 1977 a ajuns pe lista favoriţilor la Premiile César pentru rolul principal din ”Mr. Klein” (regia Joseph Losey), iar interpretarea din ”Notre Histoire”, de Bertrand Blier, i-a adus în 1985 premiul pentru cel mai bun actor. Festivalul de la Berlin i-a acordat Ursul de Aur onorific în 1995, iar în 2005 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare de către preşedintele Jacques Chirac, pentru contribuţia sa la arta cinematografică.