Victimele din România pot beneficia de acum de ordin de protecție, chiar dacă nu se încadrează la capitolul violență domestică. Avocata Giulia Crișan de la Asociația ANAIS a explicat la Interviurile Digi24.ro, că din această lună există o nouă lege care completează lista motivelor pentru care o persoană agresată poate cere protecție imediată.

Fie că vorbim despre o agresiune fizică, fie că vorbim despre una psihologică, orice victimă va putea să apeleze la poliție și la o instanță judecătorească pentru a obține un ordin de protecție provizoriu sau unul definitiv. Principala modificare este că până acum, chiar dacă era vorba despre o agresiune fizică, hărțuire sexuală sau psihologică, dacă acestea nu se întâmplau în cuplu sau familie, victima nu primea protecție imediată.

Giulia Crișan: Chiar dacă între victimă și agresor nu este o relație asemănătoare celor din categoria membrilor de familie, adică în cazul în care doi șoferi din trafic ajung să aibă altercații de ordin fizic, pot apela la pot solicita un ordin de protecție provizoriu de la poliție.

O femeie care este hărțuită pe stradă, care este agresată sexual pe stradă, poate să ceară ordin de protecție împotriva agresorului ei, ceea ce nu putea să o facă până acum pe legea veche. Până acum era posibil doar în situația în care ar fi avut o relație cu respectivul agresor. Doi studenți care împart aceeași cameră de cămin și care ajung la situații de abuz fizic pot apela la aceste instrumente de protecție.

Procedura de a obține o astfel de măsură de protecție nu este una complicată, spune avocata. Este nevoie de o sesizare pe care victima o face, iar la aceasta se adaugă probele necesare precum înregistrări audio/video, martori oculari sau dovezi scrise.

Giulia Crișan: Este foarte ușor să obții un ordin de protecție provizoriu, pe care polițistul emite pe loc. Acolo unde este semnalat un caz de violență, polițistul se deplasează, evaluează riscul și pe loc emite un ordin de protecție provizoriu. Polițistul este obligat să pună la dispoziția victimei și s-o și informeze, să pună la dispoziție un formular pe care victima îl completează și cu care merge la instanța de judecată pentru a obține un ordin de protecție judecătoresc, care și aici avem o procedură foarte rapidă, adică se judecă în termen de maxim 72 de ore de la depunerea cererii, indiferent că vorbim de vacanță judecătorească sau alte situații care întrerup cursul justiției.

Problema apare însă atunci când victima este descurajată chiar de familie sau cei apropiați să depună plângere, astfel încât avocații ajung să apeleze la colegi de serviciu sau alte persoane mai îndepărtate care să depună mărturie în favoarea victimei.

Giulia Crișan: Ne-am lovit de foarte multe situații în care familia sau cunoscuți încearcă să descurajeze victima de a continua demersul sau de a efectua demersul (n.r. de a cere ordin de protecție). Apoi, avem situații în care familia nu susține victima în sensul de a veni și a depune mărturie.

Sunt multe situații, chiar noi ca să găsim un martor pentru a merge în instanță, apelăm de cele mai multe ori la colegi de serviciu, prieteni în detrimentul familiei, care tot timpul se eschivează sub pretextul că victima se va împăca cu agresorul.

Așa că fiecare victimă care este lipsită de apărare, de apărarea celor din jur, da, va ajunge într-o situație în care, probabil organele de justiție se vor afla în imposibilitatea de a-i mai asigura protecție. Și uitați-vă la câte situații sunt, în care femeia țipă, cere ajutor când este agresată și niciun vecin, deși aud, toți aud ce se întâmplă, nimeni nu intervine, nimeni nu solicită prezența poliției.

Ordinul de protecție provizoriu, de până la cinci zile, este dat de către polițiști, iar ordinul definitiv, care poate ajunge până la 12 luni, este emis de o instanță judecătorească.