De ani de zile, președintele rus Vladimir Putin s-a întors asupra unor decizii și a mințit în privința altora, fiind foarte greu de distins între tacticile sale ocolitoare și ficțiunea pură, înarmându-se cu această combinație toxică pentru a-și șantaja, dezbina și dezorienta inamicii, scrie Politico.

În ultimele zile, Rusia s-a retras din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră, apoi s-a întors asupra deciziei, a lansat amenințări înfiorătoare despre posibile atacuri nucleare înainte de a face cale întoarsă, adoptând o retorică a neproliferării. Putin a ordonat săptămâna aceasta retragerea forțelor sale din Herson la doar câteva săptămâni după ce a declarat că orașul va face parte din Rusia „pentru totdeauna”.

Cum ar trebui să interpreteze lumea declarațiile, acțiunile și semnalele complet contradictorii ale lui Putin? Și când vine vorba de folosirea armelor nucleare, ce valoare are cea mai recentă promisiune a Kremlinului că nu va apela la arsenalul său nuclear împotriva Ucrainei?

„Pentru Rusia, inconsecvența este o parte integrală a strategiei sale de politică externă, în special sub Putin”, a observat Fiona Hill, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al Statelor Unite.

Comentariul lui Hill a fost făcut în 2013, cu un an înainte ca Rusia să anexeze ilegal Crimeea după ce s-a delimitat de „omuleții verzi” care ocupau și blocau Aeroportul Internațional din Simferopol și bazele militare de pe peninsula ucraineană.

În lunile ianuarie și februarie, cu mai puțin de două săptămâni înainte să lanseze valuri de rachete asupra Harkovului și aeroporturilor din Kiev, Kremlinul și oficialii săi de rang înalt respingeau orice sugestie că Putin ar urma să invadeze și să cucerească Ucraina.

Concentrarea forțelor ruse de-alungul graniței cu Ucraina în estul și nordul țării făceau parte dintr-o serie de exerciții militare normale, au spus ei.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că acuzațiile că Rusia ar avea planuri agresive sunt „absurde”. „Am aflat din ziarele americane că vom ataca Ucraina”, a spus în batjocură Zaharova. Șeful ei, ministrul Serghei Lavrov, a insistat că „nu va fi niciun război”, oferind asigurări tuturor că Rusia nu își dorește un război.

Au fost toate aceste declarații pure diversiuni pentru a păstra elementul surpriză în momentul declanșării invaziei sau Kremlinul chiar s-a răzgândit în ultimul moment? Este greu de spus – și chiar asta ar putea fi intenția lui Putin.

Sau ar putea fi pur și simplu eșecul Occidentului de a înțelege cum se face politică în Rusia, potrivit unor analiștii specializați în spațiul ex-sovietic. Aceștia susțin că guvernele occidentale nu reușesc să înțeleagă schimbarea sensului de mers al politicii externe a Rusiei și de prea multe ori nu pot face diferența între schimbarea unor politici și inducerea în eroare intenționată.

„Cred că [Putin] inventează unele lucruri din mers, uneori din disperare, dar el caută și slăbiciuni ale Occidentului pe care să le exploateze”, a spus David Kramer, fost secretar de stat asistent în administrația președintelui american George W. Bush. Rezultatul este că, indiferent de motivele care stau la baza acestor schimbări de direcție, toată lumea se întreabă ce va face Putin.

Poate că definiția Rusiei inventată de Winston Churchill - „o ghicitoare, învelită într-un mister, înăuntrul unei enigme” - nu a fost niciodată mai adevărată de când liderul britanic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a străduit să îl înțeleagă pe Stalin.

„Per total, Putin crede că acolo unde este haos, este oportunitate, astfel că înșelătoria și confuzia fac parte din 'instruirea sa ca spion'”, potrivit Orysiei Lutsevici, cercetător de la Chatham House.

Lutsevici crede că decizia lui Putin de a ordona o mobilizare parțială a rezerviștilor în septembrie după ce a insistat că nu ea nu va avea loc a fost o operațiune de a-și induce în eroare propriul public. „Ei se mobilizau în secret de mai mult timp și [Putin] a făcut anunțul public la momentul oportun.”

Amenințările nucleare indiscrete ale lui Putin din ultimele săptămâni au fost o metodă „de a crește tensiunile pentru a testa lucrurile și a vedea care va fi răspunsul”, potrivit lui Emily Ferris, analist al Royal United Services Institute.

În ultima vreme, Putin a renunțat la amenințări și a pretins că „nu a vorbit niciodată despre folosirea armele nucleare” și că un atac nuclear asupra Ucrainei nu ar avea nicio valoare politică sau militară.

Ferris și alți analiști cred că, de data aceasta, Putin s-a răzgândit din cauza presiunilor făcute de Beijing. În plus, decizia de a invada Ucraina a fost cel mai probabil luată în ultimul moment, ceea „s-ar potrivi cu tendința lui Putin de a amâna deciziile importante”, potrivit lui Ferris.

Mai mult, „Putin este uneori privat de detalii” din cauza „incompetenței și ineficienței generale din interiorul sistemului de securitate din Rusia”, ceea ce îl obligă să intervină ulterior.

Andrei Illarionov, un fost consilier de rang înalt al lui Putin care acum a devenit un critic al său, crede că deciziile schimbătoare ale liderului de la Kremlin nu se bazează pe o logică anume. „Se pare că [Putin] a devenit destul de neliniștit din cauză că, chiar dacă nu pierde întocmai războiul, cu siguranță nici nu îl câștigă.”