Serviciile secrete ruse folosesc Telegram, printre alte platforme sociale, pentru a recruta „agenți de nivel scăzut” în Germania, însărcinați cu mici acte de sabotaj, spionaj sau provocări. Chiar și un simplu clic sau „like” poate aduce un utilizator în vizorul serviciilor de informații de la Moscova, a avertizat șeful serviciilor de informații germane în cadrul unei audieri parlamentare din Bundestag, scrie Euronews.

Rusia își recrutează sabotorii în toată Europa prin Telegram, monitorizând canale pro-Kremlin pentru a identifica potențiali „agenți de nivel scăzut” și oferindu-le plăți modeste pentru sarcini precum fotografierea unor locații militare sau declanșarea unor incendii, a avertizat șeful serviciilor de informații germane în cadrul unei audieri parlamentare din Bundestag.

Europa trăiește o perioadă de „pace înghețată” care „se poate transforma oricând într-o confruntare deschisă”, a avertizat șeful Serviciului Federal de Informații Externe (BND), Martin Jäger. „Trebuie să fim pregătiți pentru noi escaladări”, a subliniat el.

Deputatul ecologist Konstantin von Notz a împărtășit această îngrijorare: „Amenințările reprezentate astăzi de spionaj și sabotaj din partea statelor autoritare au devenit o problemă de securitate extrem de serioasă”.

El a cerut guvernului să „ia în sfârșit în serios evaluările serviciilor de informații” și să reacționeze la aceste pericole tot mai mari „cu acțiuni hotărâte, dar în cadrul statului de drept”.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia și-a intensificat războiul hibrid împotriva Occidentului tăind cabluri submarine în Marea Baltică, trimițând drone, plasând bombe artizanale în colete și desfășurând diverse acțiuni de spionaj și sabotaj. Unele dintre aceste acte pot fi atribuite așa-numiților „agenți de nivel scăzut”, persoane recrutate prin social media pentru sume mici. Acești indivizi comit acte minore de sabotaj, fotografiază infrastructuri sensibile sau militare, provoacă incendii ori pictează graffiti provocator, în schimbul unor compensații rapide.

Pe lângă alte platforme, aplicația de mesagerie Telegram este frecvent folosită pentru recrutarea acestor agenți. Aplicația permite utilizatorilor să se alăture canalelor publice și să trimită mesaje private; la înscriere este necesar un număr de telefon, însă doar numele de utilizator este vizibil public.

Telegram găzduiește nenumărate canale pro-ruse, unele cu sute de mii de abonați. Unul dintre cele mai vizibile este administrat de bloggerița germană Alina Lipp, sancționată de Uniunea Europeană. Canalul ei, Neues aus Russland, are peste 175.000 de urmăritori care consumă în mod regulat conținut ce promovează narațiunile Kremlinului. Lipp traduce în principal materiale din chaturi rusești în limba germană, care apoi se răspândesc în alte grupuri de limbă germană.

În acest rol de „traducător și amplificator”, ea a devenit rapid una dintre cele mai influente voci pro-ruse de pe Telegram în spațiul germanofon, după declanșarea invaziei din 2022. Investigațiile realizate de platforma Correctiv au arătat că în jurul canalului ei s-a format o rețea de chaturi rusești și germane care redistribuie conținutul propagandistic între ele, funcționând ca „bule de rezonanță” în care opiniile alternative apar rareori.

La scară mai largă, există mii de canale Telegram care difuzează videoclipuri, știri și informații în favoarea războiului Rusiei, dar și materiale despre migrație sau refugiați ucraineni în Europa. Mulți utilizatori pot comenta sau da „like” acestor postări și, potrivit experților, de acolo poate începe totul.

Potrivit expertului ucrainean în securitate cibernetică Kostiantin Korsun, acest tip de activitate online poate aduce utilizatorii în atenția serviciilor secrete ruse. Acestea pot monitoriza conversațiile din canalele Telegram, pot identifica utilizatori și administratori după ID-urile lor și pot urmări ce canale urmăresc.

„Astfel se creează profiluri detaliate ale milioane de utilizatori, care reflectă ce cred, ce le place și ce nu le place”, a explicat Korsun pentru Euronews.

Software-ul specializat permite serviciilor ruse să monitorizeze simultan mii de canale și să evalueze gradul de loialitate față de Rusia și orientările politice ale utilizatorilor. Pe baza acestor date, pot identifica potențiali recruți. Următorul pas este contactul direct: agenții ruși pot aborda utilizatorii care interacționează frecvent cu conținut pro-rus, fie public, fie în mesaje private.

„În această fază, contactul este unul psihologic”, a explicat Korsun. „Ei evaluează dacă persoana ar putea furniza informații, face fotografii sau ajuta în operațiuni”. Comunicarea se poate muta ulterior pe platforme mai sigure, precum Signal sau Wire.

Telegram a transmis un răspuns pentru Euronews în care precizează că „apelurile la violență sau la distrugerea proprietății sunt strict interzise și sunt eliminate imediat. Moderatori dotați cu instrumente de inteligență artificială monitorizează proactiv părțile publice ale platformei și elimină milioane de conținuturi nocive zilnic”.

În cele din urmă, compania decide dacă predă sau nu datele utilizatorilor, a explicat Korsun. Telegram a fost fondată în 2013 de Pavel Durov și fratele său, devenind între timp una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie, depășind un miliard de utilizatori în martie 2025.

De-a lungul timpului au existat suspiciuni că Durov ar colabora cu serviciile ruse de informații, dar nu există dovezi concrete în acest sens. Într-o postare pe Telegram, Durov a afirmat că platforma „nu a divulgat niciodată nici măcar un octet de mesaje private” în cei 12 ani de existență. El a precizat că, în baza Regulamentului european privind serviciile digitale (Digital Services Act), Telegram ar putea furniza doar adrese IP și numere de telefon ale suspecților, în urma unei decizii judecătorești valide, dar niciodată conținutul mesajelor.

Citește și Cine este Pavel Durov, de ce a fost arestat și cu ce este diferit Telegram față de restul aplicațiilor de mesagerie 

Cu toate acestea, investigațiile consorțiului OCCRP arată că infrastructura tehnică a Telegram este gestionată de un inginer de rețea rus, Vladimir Vedeneev, prin compania Global Network Management Inc. (GNM), care administrează echipamentele și IP-urile aplicației.

GNM are acces exclusiv la anumite servere și autoritatea de a semna contracte în numele platformei. Nu există dovezi că firma colaborează direct cu statul rus, însă două companii afiliate au lucrat pentru clienți guvernamentali sensibili, inclusiv FSB, un centru de cercetare specializat în deanonimizarea utilizatorilor de internet și un laborator de cercetare nucleară de stat.

Telegram a răspuns că GNM este „una dintre zecile de firme partenere care oferă servicii tehnice limitate, precum colocare sau instalare hardware, fără niciun acces la datele, cheile de criptare sau sistemele interne ale Telegram”.

Deși serviciile germane nu pot interveni direct în Telegram, există alte modalități de a îngreuna recrutarea agenților, afirmă Dr. Christopher Nehring, expert în dezinformare și director al Cyber Intelligence Institute. „Agentul tipic de nivel scăzut este de obicei vorbitor de rusă, tânăr, cu educație redusă, recrutat pentru bani ușor, fără convingeri ideologice”, explică Nehring.

Prin monitorizarea canalelor relevante, serviciile occidentale pot crea așa-numite „capcane de miere”, profiluri false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, care atrag agenții ruși și le consumă resursele. „Pot injecta o sută de astfel de capcane care îi țin ocupați, iar cât timp sunt ocupați, nu pot face altceva”, a spus Nehring.

Deși astfel de metode nu sunt o soluție definitivă, ele pot complica activitatea actorilor străini. Totuși, în Germania, aceste tactici sunt controversate din punct de vedere legal, deoarece nu este clar dacă sunt permise de legislația internă. Prin contrast, serviciile de informații străine dispun de competențe mai largi în spațiul cibernetic, inclusiv posibilitatea de a dezactiva servere aflate în afara țării.

Serviciile germane, limitate de cadrul legal, nu au asemenea libertăți. Fostul președinte al BND, August Hanning, a descris cândva agenția germană drept un „vegetarian printre serviciile secrete ale lumii.”