Am pornit cu o reformă instituțională. În primul rând, este în dezbatere astăzi la Parlament regulamentul privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Am avut discuții în comisiile de specialitate. Sper să avem un vot săptămâna viitoare în comisii și apoi o aprobare cât mai rapidă din partea birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, urmând ca apoi să reorganizăm instituția și la nivel central și la nivelul teritorial. Are loc și o reducere de personal importantă consistentă, dar și o reașezare a structurilor, cu reducere a numărului de funcții de conducere și cu constituire a de direcții generale pe domeniile principale de activitate ale autorității și compartimente organizate la nivel de direcție, serviciu sau birou. Pentru cele care au rol de suport în teritoriu, desființăm cele 41 de direcții teritoriale.
Mai avem de discutat Legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale și în final, ne dorim să realizăm un cod electoral. Este ceea ce se discută de 25 de ani în România. Nu s-a reușit niciodată. Sunt state cu mai puțină tradiție democratică și mai puțin importante, cum Republica Moldova, care are, de exemplu, un Cod Electoral, și eu cred că este momentul să elaborăm un asemenea cod. Au mai existat încercări, din păcate, nu au fost finalizate.
În primul rând, principala dificultate a fost generată de comasare a unor alegeri locale cu alegerile europarlamentare, care au impus o abordare, să spunem, diferită. A generat probleme majore, pentru că, de exemplu, procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării erau diferite, regulile de desfășurare a celor două scrutinuri sunt diferite, un cadru normativ care este foarte stufos și, v-am spus, și neadaptat la realitățile actuale. Aceasta a fost o primă problemă.A 2-a problemă, care ține de Autoritatea Electorală Permanentă, este calitatea oamenilor care au, care au fost desemnați președinți, vicepreședinți ai secțiilor de votare, așa-numiții, așa-numitul corp de experți electorali, care nu a fost suficient de bine pregătit pentru a face față unei asemenea provocări. Și pentru mine astăzi există preocuparea de a îmbunătăți sistemul de acces în corpul experților electorali și, în al 2-lea rând, de a găsi resursele financiare pentru a putea realiza o pregătire continuă a oamenilor în așa fel încât să poată să gestioneze mai bine procesul electoral.
Peste 80% din procesele verbale, de exemplu, din Sectorul 3 din București, poate chiar 90% din procesele verbale au trebuit refăcute la Biroul Electoral de circumscripție, ceea ce este anormal. De ce? Pentru că nu dădeau cheile de control.
De asemenea, a fost această problemă a finanțării unor candidaturi cu mijloace cu care statul român nu s-a confruntat până la aceste alegeri și aici, în mod nemeritat, să arate către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru că noi facem un control al cheltuielilor de campanie, post facto.
Trebuie spus că nici statul român, nici alte state care s-au confruntat cu probleme de același tip și au avut competiții electorale, nu au pus la punct un sistem care să fie foarte bine dezvoltat și care să poată preveni finanțările ilegale, să poată preveni manipularea prin platformele acestea online foarte mari, să poată stopa conținutul fals de pe platformele mari. Nici măcar la nivel european nu există la momentul ăsta acesta suficientă reglementare, proceduri și expertiză practică în gestiunea unor probleme atât de complexe. Discutăm aproape săptămânal, avem întâlniri cu organisme ale Comisiei Europene legat de punerea în aplicare a unor regulamente, cum este regulamentul 900/2024 privind publicitatea politică sau cum este regulamentul DSA. Deci încă bâjbuim, încă nu s-a găsit formula cea mai bună pentru a răspunde acestor provocări. Legat de regulamentul 900/2024, dintr-o analiză făcută de Comisia Europeană rezultă că doar opt sau nouă state au adoptat niște reglementări care nu sunt suficiente.
Cu instrumentele și legislația pe care le are la acest moment, AEP-ul nu putea să facă mai mult. În viitor, de exemplu, pe regulamentul acesta 900/2024 sunt atribuții partajate. Unele vor fi la AEP, anticipez puțin conținutul actului normativ, altele vor fi la CNA. Sunt anumite atribuții care privesc ANCOM și sunt chestiuni oarecum marginale care privesc Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Am invitat la de discuțiile noastre pe regulamentul 900 și DNSC-ul, care nu are atribuții, dar în schimb are o expertiză în combaterea provocări lor de natură cibernetică. Vom dezvolta aceste discuții. Aștept să avem un guvern legitim, după ce se va statua cu privire la candidat, majoritate și așa mai departe, ca să putem să disc deschidem discuții cu toate instituțiile statului. Asigurarea integrității alegerilor și a sistemului democratic depășește limitele de competență ale AEP.
Va trebui să intervină permanent, pentru că activitățile de de promovare politică se fac în fiecare zi și lucrăm la această chestiune și asta va asigura și mai multă transparență. În primul rând, monitorizând, controlând, supraveghind ceea ce se întâmplă pe piața publicității politice și publicului țintă și în al 2-lea rând, aplicând sancțiuni.
Atribuțiile noastre pe zona aceasta vor fi nu doar în timpul campaniilor, ci în afara campaniilor, în perioada de campanie. În anul 2024 a existat o problemă deosebită în relația cu platformele mari, pentru că au fost două tipuri de atitudine, platforme mari care n-au răspuns și au spus că nu interesează, sau care au răspuns Biroului Electoral Central că ei consideră că o anumită postare, o anumită promovare este expresia dreptului la liberă exprimare și nu o manipulare.
Ca atare au spus „nu dăm jos nimic de pe platformă, deși voi interpretați în felul ăsta”, iar a 2-a chestiune este una administrativă, dar foarte practică. Să reunești Biroul Electoral Central ca să dea o decizie prin care să elimine un conținut nelegal de pe o platformă înseamnă să strângi 25-30 de persoane, nu știu câte au fost ultima dată în Birou Electoral Central, să discute, să se supună la vot.
Evident că s-a intervenit prea târziu. Știți cât câte decizii a emis Biroul Electoral Central, aproape 3500, dar efectul practic a fost neglijabil, pentru că s-a intervenit foarte târziu sau uneori platformele au refuzat să pună în aplicare deciziile emise de Birou Electoral Centra. Avem o dificultate, ne consultăm cu toată lumea, încă n-am un răspuns. Care ar fi modalitatea cea mai simplă de intervenție în timpul campaniei electorale, în așa fel încât să avem și un rezultat imediat. Dacă au trecut 10h de la diseminarea unui material care are conținut fals, manipulator al alegerilor, este inutilă intervenția, pentru că ea și-a produs deja efectele.
Aici cu CNA-ul. Până unde mergem ai pus și unde merge CNA-ul în online și offline. Cna-uri, în general atribuții legate de televiziune și suntem aici în niște discuții. Încă nu le-am finalizat și nu vreau să antamez eu prea mult pe această chestiune, pentru că n-ar fi corect față de colegii care și astăzi, la ora 13:00 au o ședință în grupul de lucru inter-instituțional.
Răspunsul este nu, nu le are nimeni în Europa. Am pe masă aici un document pe care l-am primit din Bulgaria. “Nicio instituție bulgară nu menține o capacitate sistemică de monitorizare sau tehnică pentru a identifica independent modelele coordonate de manipulare.”
Deci, iată că nu doar România are o problemă, toate statele au o problemă. Ne-am propus ca undeva în toamnă, cu ocazia zilei Autorității Electorale Permanente, să organizăm o manifestare internațională la care să invităm reprezentanți ai autorităților electorale din statele care au avut alegeri în ultimii ani.
Regulamentul acesta 900 definește mai multe categorii de participanți la întreg lanțul ăsta, de la cei care produc, editează, promovează inclusiv tema finanțării lor. Va trebui ca noi să identificăm mecanismul, e de control adecvat al celor care promovează politic, încasează bani, implică, dacă vreți, și alte instituții, cum este ANAF-ul, care ați văzut că acum merge și verifică și câți bani s-au produs pe aceste platforme de influencer și ce au plătit la bugetul statului. Aia e treaba ANAF-ului. Pe noi ne interesează promovarea conținutului politic și vom identifica mijloace suficiente. Dar, repet, este nevoie de o discuție cu mai multe instituții ale statului ca să putem să ne coordonăm și să vedem unde intervenim fiecare.
În primul rând, eu sunt pentru acordarea de subvenții partidelor politice. O spun de la început, am o experiență politică în spate, consistentă și cred că lucrul ăsta a ajutat la eliminarea unor factori de corupție pe care îi regăseam în toate campaniile electorale. Discuția care se face astăzi în spațiul public privește două aspecte cât anume trebuie să fie de mare subvenția și a 2-a chestiune cât de multă transparență trebuie să existe legat de modul de utilizare a subvențiilor. AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni, am dispus confiscări și sunt confiscări foarte mari la unele partide politice.
O vom vom stabili până la urmă în Parlament, pentru că ar trebui să existe și voință politică ca să putem trece aceste reglementări. Eu pot să gândesc foarte multe lucruri aici, ne vom consulta cu partidele politice. Am avut discuții cu cei din societatea civilă chiar ieri, care vin și cer același lucru. Transparență, mai multă transparență. Suntem pentru transparență. Nu-i doar problema contractelor de publicitate la care faceți dumneavoastră referire. Sunt foarte multe solicitări de informații de interes public legat de donațiile primite de candidați și în special de actualul președinte al României. Cred că avem 50-60 de solicitări legate de informații de interes public.
Sunt și oameni care ne spun că statul n-ar trebui să ramburseze donațiile pe care le-a primit un candidat. După aceea sunt foarte multe lucruri de reglementat tot pe zona aceasta de donații, pentru că legea impune ca atunci când depășești un anumit plafon să faci act autentic la notar. Pe platformele utilizate astăzi informatice,unii au splitat sumele și au plătit în fiecare zi în așa fel încât să se fiecare plată să fie sub plafonul prevăzut de lege.
Eu cred că lucrul ăsta ar trebui reglementat, în sensul că dacă faci una sau mai multe plăți, dar intenția de a gratifica pe candidat este una singură, atunci este nevoie să închei acte autentice și să asigurăm publicitatea clară, pentru că ce urmărește legiuitorul când spune că trebuie să publici anumite informații legat de cine a finanțat, cine a împrumutat și așa mai departe. Urmărește ce? Ca un partid politic să nu fie controlat de anumite entități sau persoane și acele entități sau persoane să aibă influență apoi asupra tipurilor de politici publice pe care le promovează partidul respectiv sau candidatul respectiv.
A fost redusă anul acesta cu 10%. Aici este în principal o decizie politică, că știți bine că bugetul nu-l aprobă AEP-ul, îl aprobă Parlamentul României și îl aprobă pe diverse categorii de destinații. Poate că ar fi undeva mai mai echitabil și mai de înțeles pentru opinia publică ca în timpul anilor unde nu sunt competiții electorale, să avem o finanțare mai redusă, în anii când sunt competiții electorale să avem o finanțare ceva mai mare. Ar trebui să gândim și alte tipuri de mecanisme. De exemplu, sunt state în Uniunea Europeană unde finanțarea publică este mai mare, dacă și finanțarea privată este mai mare.
Mai mulți bani din privat, primești mai buni mai mulți bani de la stat. Astea sunt lucruri care le-am aflat acum documentându-ne. Al 2-lea lucru, partidele politice nu au dreptul astăzi să pună banii primiți din subvenții în depozite bancare, să producă o dobândă. Și cred că n-ar fi rău să poată face lucrul acesta și să-și asigură resurse suplimentare pentru campaniile electorale, interesul și al societății. Să avem bani în depozite bancare care pot fi plasate apoi pe piață pentru cei care fac afaceri.
Poate că ar fi de gândit ca, așa cum asociațiile și fundațiile primesc din impozitul pe profit pe venit, cota aceea de maxim 3,5%, o parte din acei bani să poată fi transferati și către partidele politice în așa fel încât să sporim finanțarea privată, fără ca ea însă să aibă un rol determinant.
Am fost la grupul PACE la discuții. Noi calculăm subvențiile partidelor politice pornind de la rezultatele alegerilor și ponderea cea mai mare este dată de rezultatele alegerilor parlamentare. Cei din grupul PACE, care știți că au fost prin diverse partide, vin și spună “nu-i corect ca partidele de unde noi am plecat să primească subvenția pentru noi”. Și unii mi-au spus “Domnule, luați-le subvenția, să primească câți mai sunt acuma parlamentari în partid”, alții spun “Domnule, nu doar luați-le subvenția, ci dați-ne nouă subvenția, pentru că mandatul unui parlamentar nu este imperativ”.
Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră. Se ajunge la dizolvarea Parlamentului Neavând un cadru legal, datoria noastră la Autoritatea Electorală Permanentă ve să venim să propunem o soluție, pentru că se poate întâmpla sau nu un eveniment electoral neanticipat național.
Ne pregătim de cutremur, ne facem bagaj să-l avem, de ce să nu ne pregătim și de alegeri. Eu n-am vrut să pedalez foarte mult pe subiect, că le-ar fi părut unora că cineva i-a spus lui Țuțuianu să pregătească așa ceva. Dar acuma pot să spun, pot să spun că am înțeles de la domnul Nicușor Dan că nu se fac alegeri anticipate și atunci trebuie să aduc în discuție subiectul.
În anul 2020, Guvernul de atunci a adoptat o ordonanță de urgență care a fost declarată neconstituțională, care reglementa și alegerile anticipate și al 3-lea lucru care trebuie spus foarte clar, este nevoie să avem un capitol într-un viitor Cod Electoral destinat alegerilor anticipate, pentru că Constituția ne obligă să rezolvăm criza în termen de 3 luni de zile și atunci trebuie să umblăm în primul rând la termene, la modul cum se constituie birourile electorale, la modul cum se organizează circumscripțiile, la durata campaniei electorale, la durata întregii arhitecturii.
Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP-ul ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile ca să ne putem încadra în termenul constituțional, care să-și parcurgă procedura legală. Și ar fi imposibil, pentru că iarăși ajungem la ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea să fie considerată neconstituțională.
Legea referendumului este adoptată de foarte mulți ani. A fost modificată de fiecare dată în funcție de împrejurări. A vrut domnul Băsescu să facă un referendum? S-a adăugat ceva la lege, a vrut domnul Iohannis să facă un referândum. S-a adăugat ceva la lege. Cadrul normativ este și incomplet. Este de asemenea insuficient pentru organizarea unui referendum, care ar putea să fie util în anumite momente. Și nu mă gândesc doar la momentele electorale, pentru că din păcate, referendumul a fost asociat unor momente electorale. Contrar la ce spune Comisia de la Veneția, comisia de la Veneția ne spus că totdeauna trebuie să nu prea amestecăm diferite tipuri de alegeri și să nu amestecăm referendumul cu alte competiții electorale.
Avem nevoie să ne consultăm cu partidele politice. Până acum n-am reușit să facem o consultare pe fondul de criză existent. Cineva mă întrebat dar de ce trebuie să ne consultăm cu partidele politice? Pentru că în Parlament votează parlamentari care reprezintă partide politice și evident că au opinii despre ce ar trebui să reglementăm și cum să reglementăm. Să ne consultăm cu societatea civilă. Constituim un grup din experți din zona universitară, institutelor de cercetare, sper ca săptămâna viitoare să-l constituim și pe acesta. Lucrăm acum în patru grupuri de lucru. N-am abordat încă Codul electoral și referendumul.
Celelalte sunt toate abordate în cadrul Autorității Electorale Permanente. Vom ieși cu proiectul de act normativ în dezbatere publică când suntem noi convinși că răspunde cât de cât adecvat la provocările pe care le avem.. Cred că legea care privește punerea în aplicare a regulamentului 900/ 2024 sper să la luna iunie îl putem pune pe masa. Sper să convingem Parlamentul că e nevoie de o comisie care să se ocupe de reforma electorală, o comisie specială ca să putem să parcurgem mai rapid procesul de adoptare. Iar cel de-al 2-lea act normativ cred că va fi Legea de organizare și funcționare Autorității Electorale Permanente și apoi Legea finanțării partidelor politice. Codul electoral ne-am propus să-l aducem în Parlament undeva în toamnă, probabil prin luna octombrie.