Un nou studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge și Universitatea din Bristol, arată că adolescenții obțin aproximativ două treimi din aportul de calorii din alimente ultraprocesate. Aceștia au analizat datele completate de aproximativ 3.000 de tineri, potrivit BBC.

Cercetătorii au descoperit că numărul cel mai mare de alimente ultraprocesate (AUP) vine din rândul celor din medii defavorizate. Unul dintre autorii studiului, dr. Zoi Toumpakari, de la Bristol, a spus că speră că descoperirile ar putea contribui la politici mai eficiente de combatere a efectelor negative ale consumului de alimente ultraprocesate în rândul tinerilor și a efectelor negative pe care acest lucru le are asupra sănătății publice.

AUP-urile sunt fabricate din substanțe industriale și conțin aditivi precum conservanți, îndulcitori, coloranți, arome și emulgatori. Acestea variază, dar tind să aibă niveluri mai ridicate de zahăr adăugat, grăsimi saturate și sodiu, precum și mai puține fibre, proteine ​​și nutrienți.

Alimentele ultraprocesate pot fi considerate unul dintre factorii cheie ai creșterii globale a bolilor precum obezitatea, diabetul de tip 2 și cancerul, a spus Universitatea din Cambridge.

Cercetătorii studiului au analizat datele colectate de pe parcursul a patru zile completate de aproximativ 3.000 de adolescenți în cadrul Sondajului național privind dieta și nutriția din Marea Britanie, între anii 2008-2009 și 2018-2019.

Ei au descoperit că o medie de 66% din consumul de energie al adolescenților a provenit din alimentele ultraprocesate în această perioadă, deși a existat o scădere ușoară de la 68% la 63% între 2008-2009 și 2018-2019.

Yanaina Chavez-Ugalde, de la Unitatea de Epidemiologie a Consiliului de Cercetare Medicală (MRC) de la Universitatea din Cambridge, a declarat: „Modelele și practicile alimentare ale adolescenților sunt influențate de mulți factori, inclusiv mediul lor de acasă, marketingul la care sunt expuși și influența prietenilor și a semenilor lor. Dar adolescența este, de asemenea, un moment important în viața noastră în care comportamentele încep să se înrădăcineze.”

Chavez-Ugalde a adăugat: „Este clar din descoperirile noastre că alimentele ultraprocesate reprezintă majoritatea dietelor adolescenților, iar consumul lor este la un nivel mult mai ridicat decât este ideal, având în vedere potențialele lor impacturi negative asupra sănătății”.

Dr. Esther van Sluijs, tot de la unitatea MRC, a declarat: „Mâncărurile ultraprocesate oferă soluții convenabile și adesea mai ieftine familiilor sărace în ceea ce privește timpul și veniturile, dar, din păcate, multe dintre aceste alimente oferă și o valoare nutritivă slabă. Acest lucru ar putea contribui la discrepanțele în sănătate pe care le vedem că apar în copilărie și adolescență”.

Zoi Toumpakari, un alt doctor de la Centrul pentru Exerciții, Nutriție și Științe ale Sănătății de la Universitatea din Bristol, a adăugat: „Descoperirile noastre sugerează că disparitățile în consumul de alimente ultraprocesate nu se datorează doar alegerilor individuale.

„Sperăm că aceste dovezi pot ajuta factorii de decizie politică în conceperea unor politici mai eficiente pentru a combate efectele negative ale consumului de alimente ultraprocesate în rândul tinerilor și efectele pe care acest lucru le are asupra sănătății publice”.