Aliații lui Trump din Europa speră că președintele ales al Statelor Unite va pune capăt rapid războiului din Ucraina și le va crește influența pe scena UE, scrie Politico.

Într-o vizită recentă la Strasbourg, prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán a promis că va desface mai multe sticle de șampanie dacă prietenul său, Donald Trump, va câștiga alegerile prezidențiale din SUA.

Populistul conservator a insistat mult timp că el și un număr tot mai mare de aliați europeni se vor afla, în cele din urmă, de partea învingătoare a istoriei, promovând agende ostile imigrației și Ucrainei, precum și agende privind valorile tradiționale ale familiei creștine.

Victoria lui Trump oferă un impuls puternic țărilor care au căutat să sfideze curentul principal al UE și să smulgă mai multe puteri suverane de la birocrații din Bruxelles. Poate cel mai important, acești lideri vor simți că au acum mai mult sprijin politic pentru a se opune Bruxelles-ului pe teme precum sancțiunile împotriva Rusiei și reformele verzi.

Având în vedere că guvernul fragil al Franței este afectat de un deficit bugetar imens și că alianța de guvernare a Germaniei s-a prăbușit, motorul tradițional al UE se oprește, oferind mai mult spațiu aliaților conservatori ai lui Orbán din Europa Centrală și Italia pentru a seta tonul politic în UE.

„Este evident că acum este momentul cel mare pentru [prim-ministrul Italiei Giorgia] Meloni și pentru Orbán. Noi [Franța] nu avem niciun control asupra marilor probleme internaționale ale zilei”, a spus un aliat important al președintelui francez Emmanuel Macron.

Macron a fost grav slăbit pe plan intern după alegerile anticipate care au văzut partidul de extremă dreaptă Raliul Național câștigând cele mai multe locuri în parlament la începutul verii.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu o criză de conducere în creștere, în contextul colapsului coaliției sale de guvernare.

Momentul summitului stabilit de Orbán datorită rolului Ungariei la președinția rotativă a UE, nu putea fi mai prost ales pentru liderii reticenți față de revenirea lui Trump.

Aceștia devin captivi agendei lui Orbán, pe propriul său teren.

Pe lângă Orbán, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și cancelarul austriac Karl Nehammer sunt ambii apropiați ideologic de Trump — deși Meloni nu împărtășește poziția pro-rusă a lui Orbán.

Coaliția de guvernare din Olanda este susținută de Geert Wilders, un politician populist anti-islam și anti-imigrație. Prim-ministrul slovac Robert Fico se află într-o dispută de respectare a statului de drept cu Bruxelles-ul, la fel ca Orbán, și împărtășește înclinațiile pro-ruse ale acestuia. Acest grup de potențiali „distrugători” ar putea fi completat anul viitor de Andrej Babiš, care este așteptat să revină la putere în Cehia în alegerile de anul viitor.

Pentru Andrea Di Giuseppe, membru al parlamentului italian din partidul Frații Italiei al lui Meloni, reprezentând italienii din America de Nord, victoria lui Trump o întărește personal pe Meloni, „deoarece astăzi în Europa, Meloni va avea un rol principal. În ceea ce privește colaborarea cu Trump, ea este singura conservatoare dintre membrii fondatori ai UE și economiile mari din Europa, iar abordarea sa este foarte similară cu cea a lui Trump”.

Victoria lui Trump reprezintă „o abordare nouă în politica pentru SUA și aliații săi europeni”, a adăugat Di Giuseppe.

„Europa trebuie să se adapteze și să înțeleagă că puterea vine din partea oamenilor.”

La scurt timp după victoria lui Trump în SUA, premierul maghiar a căutat modalități de a coagula orientările lor respective într-o ideologie coezivă.

După rezultatul alegerilor, „putem avea speranțe bune că cooperarea politică maghiaro-americană va reveni la apogeu, deoarece împărtășim viziuni similare despre pace, imigrația ilegală și protecția familiei”, a scris ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó pe Facebook.

Pentru Orbán, alegerea lui Trump reprezintă o oportunitate de a redefini „Occidentul” — de la o coaliție condusă de SUA pe valori liberale la o organizație mai lejeră în care valorile conservatoare predomină.

„Aceasta subliniază narațiunea sa despre o reînnoire a unui alt Occident, în care Trump este liderul și Vestul îl urmează,” a spus Nicolai von Ondarza, șeful departamentului de cercetare la think tank-ul Stiftung Wissenschaft und Politik.

Orbán, care s-a apropiat de președintele rus Vladimir Putin și s-a întâlnit cu acesta în ultimele săptămâni, a cerut, de asemenea, o „nouă strategie europeană” pentru Ucraina. Liderii europeni vor trebui să se confrunte cu dilema sprijinului financiar și militar continuu pentru Ucraina împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, în cazul în care Trump va înceta ajutorul american.

Macron și ministrul polonez de externe Radek Sikorski au argumentat, miercuri, că revenirea lui Trump la Casa Albă ar trebui să determine Europa să își asume mai multe responsabilități pentru propria securitate. Cu câteva zile înainte de vot, prim-ministrul polonez a scris pe X că era „externalizării geopolitice” se apropie de sfârșit.

Liderii erau „mai degrabă concentrați decât panicați” la ideea revenirii lui Trump la putere, a declarat un diplomat al UE, căruia i s-a garantat anonimatul pentru a vorbi deschis despre discuții de culise. Ei au subliniat cât de repede Macron a stabilit un apel cu omologul său german după rezultatul alegerilor din SUA, ca dovadă a acțiunii unificate.

Însă alți experți și diplomați au fost sceptici, argumentând că, în loc să apropie puterile UE, alegerea lui Trump ar determina țările să încerce să obțină favoruri bilaterale cu Washingtonul și ar adânci diviziunile dintre politicienii principali.

„Așteptați-vă ca europenii să se înghesuie la Mar-a-Lago pentru a cere tratament preferențial față de vecinii lor”, a scris pe Twitter Gérard Araud, fost ambasador al Franței în SUA.