Extinderea UE pentru a include nouă țări noi, inclusiv Ucraina și Moldova, ar costa statele uniunii mai mult de 256 de miliarde de euro, au arătat calculele interne. De asemenea, se estimează că multe țări se vor transforma din receptori financiari, în contributori, informează The Guardian.

Extinderea UE a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru forul european, Ucraina fiind de departe țara cu cele mai mari șanse dintre cei nouă potențiali noi membri.

Efectul secundar ar fi transformarea multor țări care se bucură în prezent de beneficii financiare nete din partea UE, în contributori.

Costul imens al extinderii uniunii a fost dezvăluit la întâlnirea celor 51 de lideri europeni la Granada, în Spania, pentru o întâlnire a Comunității Politice Europene și pentru discutarea următorilor pași pentru cei nouă vecini care stau la coadă pentru a adera la UE.

„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE; multe state membre care sunt în prezent receptori neți vor deveni contributori neți”, se arată în documentul secretariatului Consiliului UE, citat de Financial Times.

Potrivit aceleiași surse, Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele nouă țări care au fost acceptate ca potențiale candidate, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani. Acest lucru s-ar adăuga la estimările actuale mai mici pentru costul reconstrucției Ucrainei, care au fost estimate la aproximativ 400 de miliarde de euro în acest an de către Banca Mondială.

Extinderea a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru UE, liderii reunindu-se vineri pentru a discuta despre cum să direcționeze dezbaterea pe teme cheie, inclusiv bugetul, numărul de locuri în parlamentul european, viitorul politicii agricole comune și dacă un bloc extins ar putea continua cu votul unanim în anumite domenii.

De asemenea, se dezbate dacă UE ar trebui să continue cu un proces cu două viteze, care să permită statelor intrarea treptată în bloc, sau dacă ar trebui să fie aplicată o politică de tipul totul sau nimic.

La începutul acestei săptămâni, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a spus că se opune celor care sunt în favoarea unui proces de aderare gradual, spunând că acesta va fi imposibil de implementat. „Statutul de membru înseamnă să fii membru. Punct”, a spus el la o întâlnire în Ucraina.

Un diplomat de rang înalt a declarat pentru The Guardian că bugetul era de așteptat să fie subiectul cel mai controversat și trebuia soluționat până în 2027, când va începe următorul ciclu financiar. În acest fel, UE ar putea arăta că este pregătită, înlăturând orice scuză pentru a întârzia discuțiile ulterioare despre dacă și cât de repede ar putea adera Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest.

La începutul acestui an, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că termenul ar trebui să fie 2030, dar Borrell a spus că o astfel de dată este „aleatorie” și nu are sens. O țintă pentru 2027, au spus ei, ar concentra mințile liderilor UE în următorii doi ani și ar oferi un cadru pentru o discuție reală mai degrabă decât conceptuală.

Documentul divulgat estimează că bugetul ar crește cu 21%, până la 1,47 miliarde de euro, dacă toate cele nouă țări ar adera. Acest lucru ar implica o creștere semnificativă a contribuțiilor pentru Germania, Franța și Țările de Jos, fiind necesare perioade de tranziție pentru extinderea finanțării.

Suma cheltuită pentru agricultură s-ar modifica, de asemenea, Ucraina având dreptul la 95 de miliarde de euro în șapte ani, un alt cost pe care statele membre ar trebui să-l ia în considerare. Ucraina a susținut că, în calitate de lider mondial pe piețele cerealelor, uleiului de floarea soarelui și păsărilor de curte, apartenența sa ar întări securitatea alimentară a UE.

Un alt fond cheie, cunoscut sub numele de fond de coeziune, care oferă bani pentru infrastructură în țările mai puțin dezvoltate, ar fi, de asemenea, afectat semnificativ de extindere. Conform formulei financiare actuale, Republica Cehă, Estonia, Slovenia, Cipru, Malta și Lituania nu ar mai fi eligibile pentru fonduri.

Luna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să se pregătească imediat pentru schimbările radicale necesare pentru ca Ucraina și alte țări să devină membre ale blocului.

Există îngrijorări că, deși UE și-a stabilit obiective de reformă pentru Ucraina, Moldova și celelalte șapte țări (Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, Georgia fiind în proces activ de aplicare) care se află în așteptare pentru a adera la blocul european, încă nu a furnizat propuneri detaliate cu privire la schimbările necesare în statele membre.