Un acord istoric între Statele Unite şi Ucraina privind resursele minerale ar putea reprezenta începutul unei noi ere în geopolitica globală, în care mineralele critice devin monedă de schimb pentru securitate şi influenţă internaţională, relatează Reuters.
Semnat la începutul lunii şi ratificat recent de parlamentarii ucraineni, acordul este menit să consolideze legăturile economice dintre Washington şi Kiev, să susţină reconstrucţia Ucrainei şi să transforme ţara într-un furnizor strategic de minerale esenţiale pentru SUA.
Iniţiativa a fost de mult timp dorită de preşedintele Donald Trump, iar semnarea ei a urmat unor luni de negocieri tensionate, la peste trei ani de la invazia rusă în Ucraina.
Ro Dhawan, directorul Consiliului Internaţional pentru Minerit şi Metale (ICMM), afirmă că astfel de acorduri „minerale pentru putere” vor deveni tot mai frecvente.
„Dă-mi mineralele tale şi îţi ofer securitate”, rezumă Dhawan conceptul noii dinamici geopolitice, evocând posibilitatea unor acorduri similare cu Republica Democrată Congo — deţinătoarea celor mai mari rezerve mondiale de cobalt — sau chiar cu Africa de Sud şi Canada.
Mineralele critice, precum cuprul, litiul, nichelul, cobaltul şi pământurile rare, sunt esenţiale pentru tranziţia energetică globală. China domină în prezent lanţul de aprovizionare, cu aproximativ 60% din producţia globală, ceea ce a determinat Washingtonul să trateze aceste resurse drept o prioritate de securitate naţională.
Heidi Crebo-Rediker, expert la Consiliul pentru Relaţii Externe din SUA, consideră că rezervele Ucrainei, dacă sunt comercial viabile, pot reprezenta o sursă sigură pentru lanţurile de aprovizionare americane.
Totuşi, Timothy Puko, analist la Eurasia Group, este sceptic privind extinderea acestui tip de acorduri. El afirmă că, în afară de Ucraina şi posibil Congo, puţine ţări ar fi dispuse să renunţe la controlul asupra propriei industrii de procesare minerală, din cauza valului de naţionalism economic.
Canada este un astfel de exemplu. Relaţiile comerciale cu SUA s-au tensionat sub administraţia Trump, iar noul prim-ministru canadian, Mark Carney, i-a transmis liderului american că „ţara noastră nu este de vânzare – şi nu va fi niciodată”. Trump a replicat: „Niciodată să nu spui niciodată.”
Heather Exner-Pirot, expertă în politici de resurse naturale, afirmă că Canada nu are nevoie de un acord de tip „minerale pentru putere”, ci de mai multă stabilitate în relaţiile comerciale cu SUA. Ea subliniază cooperarea existentă între cele două ţări în cadrul NATO şi NORAD, adăugând că interdependenţa lor economică este deja solidă, în special în sectorul mineral.
Acordul SUA-Ucraina ar putea marca doar începutul unei noi etape în diplomaţia resurselor, dar replicarea lui pe scară largă va depinde de contextul politic şi de interesul ţărilor bogate în minerale de a rămâne independente în faţa marilor puteri.