Armenia și Azerbaidjanul au convenit joi asupra termenilor unui mult așteptat tratat de pace care ar putea pune capăt unui conflict care durează de decenii, început odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, informează Politico.
După ce Armenia a acceptat cele două elemente rămase ale unui acord de pace din partea Azerbaidjanului, acesta din urmă a prezentat mai multe cerințe formale pe care Armenia trebuie să le îndeplinească înainte ca acordul să poată fi semnat.
„Ca pas următor, Azerbaidjanul așteaptă ca Armenia să își modifice Constituția și să elimine revendicările împotriva integrității teritoriale și suveranității Republicii Azerbaidjan,” a declarat ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov.
Bayramov a adăugat că, pentru a finaliza acordul, Armenia trebuie, de asemenea, să dizolve Grupul de la Minsk, un format creat în 1992 sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), co-prezidat de SUA, Rusia și Franța, pentru a rezolva un conflict legat de regiunea de frontieră Nagorno-Karabah dintre cele două țări.
Îndeplinirea acestor cerințe ar putea dura ceva timp, având în vedere că modificarea Constituției necesită organizarea unui referendum. Premierul armean a cerut un referendum pentru o nouă constituție în februarie.
Cu toate acestea, observatorii au salutat acordul, considerându-l un progres semnificativ către pace. „Este o evoluție fără precedent într-o diplomație care era într-un impas,” a declarat Richard Giragosian, director al Centrului de Studii Regionale, un think tank independent din Armenia.
Având în vedere cât de mult va dura îndeplinirea cerințelor finale ale Azerbaidjanului, acestea nu ar trebui să fie condiții prealabile pentru semnarea tratatului de pace, ci mai degrabă o chestiune pentru discuții ulterioare, a adăugat Giragosian. „Ambele părți ar trebui să semneze tratatul de pace și să continue negocierile,” a spus el, deși a menționat că scepticismul rămâne un obstacol.
„Există un grad de reticență în Armenia că acest lucru ar putea fi prea frumos ca să fie adevărat. Există așteptări că Azerbaidjanul ar putea continua să ceară concesii suplimentare”, a mai spus acesta.
Cele două țări nu au negociat încă unde și când va fi semnat acordul de pace. Armenia a propus emiterea unei declarații comune după convenirea termenilor, dar Baku a refuzat, a declarat Ministerul de Externe al Armeniei.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat o serie de conflicte în ultimii ani, inclusiv o ofensivă azeră în Nagorno-Karabah în septembrie 2023, care a forțat cei peste 100.000 de locuitori ai regiunii să fugă.