Primăvara și vara anului 2024 s-au dovedit până acum benefice pentru Putin și armata rusă în Donețk, regiunea din sud-estul Ucrainei unde forțele Moscovei se află într-o ofensivă continuă cu scopul declarat de a ocupa integral această regiune pe care încă nu o controlează total, în ciuda anexării sale ilegale încă din toamna anului 2022. Trupele ucrainene sunt într-o situație critică spre dezastruoasă. Perla coroanei pentru Putin a devenit acum localitatea Pokrovsk, considerat cel mai important nod de comunicații și aprovizionare pentru toate trupele ucrainene care apără regiunea. Incursiunea ucraineană din Kursk, pe teritoriul Rusiei a reușit, cel puțin provizoriu, să strice planurile Kremlinului care urmărea declanșarea în această toamnă a unei ofensive secundare în zona Sumî (nord-estul Ucrainei), concomitent cu creșterea presiunii pe Pokrovsk, ceea ce ar fi reprezentat o lovitură de grație pentru forțele Kievului, conform unei analize realizate de un ofițer de informații militare în rezervă al armatei poloneze. Lovitură de grație care nu a mai venit și i-a stricat, cel puțin pentru moment, planurile lui Vladimir Putin.
Vestea bună pentru ucraineni este că rușii nu mai înaintează la fel de repede cum au făcut-o în ultimele două luni, după ce forțele Kievului au trimis unități de elită pentru a întări apărarea, iar generalul Sîrski a anunțat că forțele ruse nu au mai înaintat „niciun metru” în zonă.
„Conform surselor OSINT ucrainene, în timpul săptămânii 1-6 septembrie, trupele ruse au ocupat doar 10 kilometri pătrați în zona Pokrovsk. Cu o săptămână în urmă (26 august - 1 septembrie), aceștia ocupaseră 73 de kilometri de teritoriu, în vreme ce în perioada 11-25 august, Rusia a obținut controlul a 58,6 kilometri pătrați”, se arată într-o analiză realizată de locotenent-colonelul polonez în rezervă, Maciej Korowaj.
Asta nu i-a împiedicat însă pe ruși să crească și mai mult presiunea pe axa Pokrovsk: în cel mai recent raport, publicat marți de Statul Major al armatei ucrainene, au fost înregistrate nu mai puțin de 33 de atacuri pe zi, comparativ cu 23 de atacuri pe zi înregistrate cu două săptămâni în urmă.
O altă veste rea pentru Kiev: trimiterea de „unități-pompier” pentru a opri înaintarea rusă nu rezolvă însă problemele structurale ale armatei ucrainene, care se confruntă cu un val de dezertări: în jur de 19.000 de militari sunt anchetați oficial de procurorii militari pentru acte de dezertare sau părăsirea posturilor de luptă. Fenomenul a devenit atât de răspândit, încât militarii ucraineni aflați „la prima dezertare” sunt iertați.
Situația e pe muchie de cuțit. Pentru că veștile rele nu ocolesc nici Moscova: trupele ruse continuă să aibă pierderi mari (în jur de 1.000 de militari pe zi) pe care nu le pot susține la infinit. De asemenea, rușii se văd nevoiți să-și schimbe din mers strategia și să se adapteze noii realități a frontului, cauzate de incursiunea ucraineană în regiunea Kursk. Sursele militare ucrainene au precizat că această incursiune a avut ca scop principal împiedicarea organizării, de către ruși, a unei ofensive secundare pe axa Sumî (oraș situat chiar în apropiere de Kursk, de altfel).
„În ultima săptămână gruparea de forțe Centru, comandată de generalul Andrei Mordvici, a ocupat mai puțin teren în zona Pokrovsk, conform datelor furnizate de analiștii ruși care monitorizează rapoartele publicate de ministerul rus al Apărării. Rezultatele analizelor confirmă spusele șefului armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, conform căruia strategia Kievului - de a abate atenția trupelor ruse - funcționează și, mai mult de atât, a anticipat acțiunile ofensive pe direcția Sumî plănuite de Rusia”, a arătat expertul militar polonez.
Presiunea pusă pe Pokrovsk, dublată de o ofensivă nouă în Sumî s-ar fi putut transforma într-o rupere a frontului și un dezastru pentru armata ucraineană.
Rușii au început între timp să crească presiunea pe axa Vuhledar, o zonă în care rușii au suferit pierderi grele anul trecut dar pe care o vizează în continuare.
„Încetarea ritmului ofensiv de lângă Pokrovsk a fost parțial compensată de accelerarea atacurilor lângă Vuhledar, zonă unde forțele armate ruse au ocupat în ultimele 5 zile în jur de 45 de kilometri pătrați”, a spus expertul militar polonez care a adăugat că săptămânile trecute aici rușii reușiseră să ocupe mai puțin de 10 kilometri pătrați.
Ruși încearcă astfel să-și extindă acțiunile ofensive în Donețk și să atace pe două axe: Pokrovsk și Vuhledar.
Astfel, scopul Kremlinului este să obțină un succes militar total în Donbas până la sfârșitul anului, înainte de a începe negocierile de „pace” cu Ucraina (pe care intenționează să le poarte, astfel, de pe o poziție de forță, avantajată din punct de vedere militar).
Incursiunea ucraineană din Kursk a complicat însă planurile Kremlinului, conform lui Maciej Korowaj, în condițiile în care rușii ar fi declanșat ofensiva secundară din Sumî, Ucraina, spre finele lunii septembrie, „într-un moment în care capacitatea militară a Rusiei s-ar fi aflat la un punct culminant”.
În lipsa unei ofensive de toamnă „ajutătoare”, rușii se văd nevoiți să meargă „all in” și să joace totul pe o singură carte: Pokrovsk. Ceea ce ar însemna un nou Bahmut ori o nouă Avdiivka, în care rușii vor suferi pierderi mult mai mari decât cele preconizate inițial. „Pokrovsk rămâne principalul obiectiv al operațiunilor armatei ruse în Ucraina, dar în lipsa unei operațiuni secundare pe axa Sumî, forțele armate ruse nu vor putea reuși să realizeze o străpungere în spatele trupelor ucrainene din Donbas cu scopul de a le înfrânge”, a arătat expertul militar polonez.