Prim-ministrul Groenlandei a declarat că alegătorii se confruntă cu o „alegere fatidică”, în timp ce insula arctică şi-a deschis marţi urnele de vot într-un scrutin crucial, urmărit îndeaproape de Europa şi SUA. Votul de marţi a atras atenţia la nivel mondial după afirmaţiile repetate ale lui Donald Trump că vrea să dobândească teritoriul semi-autonom, folosind forţa economică şi chiar militară, dacă este necesar.

Alegerile din Groenlanda, care au loc pe fondul cererilor tot mai numeroase de independenţă, sunt, de asemenea, examinate îndeaproape de Danemarca, care a condus insula ca o colonie a sa până în 1953 şi continuă să controleze politica sa externă şi de securitate, alocându-i fonduri semnificative.

Groenlanda - alături de Insulele Feroe - rămâne parte a regatului danez, deşi se bucură de o largă autonomie. Copenhaga se teme că, în cazul în care alegătorii vor acorda un sprijin puternic celui mai mare partid de opoziţie, Naleraq, o voce pro-independenţă proeminentă şi un susţinător al colaborării cu SUA, Groenlanda ar putea să îşi consolideze legăturile cu SUA, relatează The Guardian, potrivit News.ro.

Secţiile de votare s-au deschis marţi la ora 11:00 GMT (13:00, ora României), rezultatul fiind aşteptat în primele ore ale zilei de miercuri.

Luni, prim-ministrul teritoriului şi preşedintele partidului Inuit Ataqatigiit (IA), Múte B Egede, a declarat că Trump este „imprevizibil” şi a declarat că acesta nu i-a tratat pe groenlandezi cu respect.

„Este o alegere fatidică pe care o avem de făcut”, a declarat Egede la televiziunea daneză DR. „Lucrurile care se întâmplă în lume chiar acum mă îngrijorează destul de mult. Există o ordine mondială care se clatină pe multe fronturi şi, probabil, un preşedinte în Statele Unite care este foarte imprevizibil într-un mod care îi face pe oameni să se simtă nesiguri”, a spus el. „Merităm să fim trataţi cu respect şi nu cred că preşedintele american a făcut asta în ultima vreme, de când a preluat funcţia”, a adăugat Egede.

În discursul său de săptămâna trecută din faţa Congresului, Trump a spus că va avea Groenlanda „într-un fel sau altul”. Duminică, el s-a adresat direct locuitorilor din Groenlanda, reiterându-şi invitaţia de a se alătura SUA şi promiţându-le să investească miliarde de dolari pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a-i îmbogăţi.

Cu toate acestea, în timp ce mulţi locuitori din Nuuk sunt deschişi ideii de a consolida colaborarea teritoriului cu SUA, ideea ca Groenlanda să fie anexată de administraţia Trump este respinsă pe scară largă, scrie The Guardian.

Mişcarea de independenţă - de lungă durată - a Groenlandei a câştigat o tracţiune semnificativă în ultimii ani după o serie de scandaluri care au evidenţiat tratamentul rasist al Danemarcei faţă de băştinaşii celei mai mari insule din lume - inclusiv scandalul DIU, în care 4.500 de femei şi fete ar fi fost tratate cu contraceptive fără ştirea lor, şi testele de „competenţă parentală”, care au separat mulţi copii inuiţi de părinţii lor.

În contextul în care administraţia SUA şi-a exprimat interesul faţă de „resursele naturale incredibile” ale Groenlandei, în special faţă de bogăţia sa minerală, partidul IA al lui Egede şi un alt partid, Siumut, au declarat că vor înfiinţa o companie minieră naţională pentru a permite Groenlandei să profite mai mult de materiile sale prime.

Insula deţine resurse naturale substanţiale, inclusiv minerale esenţiale, cum ar fi pământurile rare utilizate în industriile de înaltă tehnologie, de la vehicule electrice la sisteme de rachete. Cu toate acestea, Groenlanda a fost lentă în extragerea acestora din cauza preocupărilor legate de mediu, a vremii nefavorabile şi a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului, ceea ce a îngreunat obţinerea de profituri de către companiile din alte părţi sau de asigurare a cumpărătorilor.

Citește și: Alegeri importante în Groenlanda. Dezbaterea despre independența țării, „pusă pe steroizi de Trump”

De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump a promis că Groenlanda va deveni parte a Statelor Unite, pentru că este un teritoriu vital pentru interesele de securitate ale SUA. Insula, cu o populaţie de doar 57.000 de locuitori, a fost prinsă într-o cursă geopolitică pentru dominaţia Arcticii, unde topirea calotei glaciare face resursele sale mai accesibile şi deschide noi rute de transport maritim. Atât Rusia, cât şi China şi-au intensificat activitatea militară în regiune, reaminteşte Reuters.

Groenlanda, care este de trei ori mai mare decât Texasul, a dobândit o anumită autonomie în 1979, când a fost format primul său parlament, însă Copenhaga controlează afacerile externe, apărarea şi politica monetară şi furnizează economiei aproape 1 miliard de dolari pe an. În 2009, Groenlanda şi-a câştigat dreptul de a-şi declara independenţa deplină printr-un referendum, însă nu a făcut-o din cauza temerilor că nivelul de trai ar scădea fără sprijinul economic al Danemarcei.

Cu toate acestea, interesul lui Trump a zdruncinat statu quo-ul şi, împreună cu mândria crescândă a populaţiei indigene faţă de cultura ei inuită, a pus independenţa în prim-plan în aceste alegeri.

„Problema independenţei a fost pusă pe steroizi de Trump”, a declarat Masaana Egede, editor al ziarului local Sermitsiaq. „A pus capac problemelor cotidiene”, spune jurnalistul.

În cadrul dezbaterii finale găzduite de televiziunea publică KNR din Groenlanda, luni seara, liderii celor cinci partide aflate în prezent în parlament au declarat în unanimitate că nu au încredere în Trump.

„Nu avem deloc încredere în Donald Trump. El încearcă să ne influenţeze. Pot înţelege dacă cetăţenii se simt nesiguri”, a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coaliţie guvernamentală Siumut.

Trump a refuzat iniţial să excludă forţa militară pentru a prelua insula, ceea ce i-a alarmat pe mulţi groenlandezi, deşi ulterior şi-a flexibilizat poziţia, declarând că va respecta voinţa localnicilor şi că este „gata să investească miliarde de dolari” dacă aceştia se alătură SUA.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a subliniat că insula nu este de vânzare şi a pledat pentru un guvern de coaliţie largă pentru a rezista presiunilor externe. Toate cele şase partide principale, inclusiv Inuit Ataqatigiit, aflat la putere, şi partenerul de coaliţie guvernamentală Siumut, susţin independenţa, dar au opinii diferite cu privire la modul şi momentul în care aceasta ar putea fi obţinută.

Partidul pro-independenţă Naleraq, principala forţă de opoziţie, a luat avânt în sondaje înaintea alegerilor, susţinut de interesul Statelor Unite şi de noi acuzaţii privind exploatarea istorică de către Danemarca a bogăţiilor minerale ale Groenlandei.

Partidul consideră că interesul SUA consolidează poziţia Groenlandei în negocierile de secesiune cu Danemarca şi îşi propune să supună la vot un acord cu Copenhaga înainte de următoarele alegeri, peste patru ani. Partidul şi-ar putea mări numărul actual de cinci locuri din parlament, dar este puţin probabil să obţină o majoritate în parlament.

Secţiile de votare se închid la ora 22:00 GMT (24:00, ora României). Rezultatul final este aşteptat miercuri între 01:00 GMT (3:00, ora României) şi 03:00 GMT (5:00, ora României). Nu vor fi sondaje de tip exit-poll. Un sondaj din ianuarie a sugerat că majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină independenţa, dar sunt divizaţi în ceea ce priveşte momentul şi impactul potenţial asupra nivelului de trai.