Postul Paștelui, denumit și postul Mare, începe luni, 3 martie 2025, și se va desfășura până sâmbătă, 19 aprilie. Duminică, 20 aprilie, credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc Învierea Domnului. Urmează o perioadă în care, cei care vor să țină post, nu vor consuma alimente precum carne, lactate sau ouă.
Postul Paștelui este cel mai riguros și mai lung post din calendarul bisericesc. Se întinde pe o perioadă de 40 de zile, de aici și denumirea de Patruzecimea sau Păresemile, și comemorează perioada de timp (cele 40 de zile și nopți) în care Iisus Hristos a ținut post și s-a rugat în pustiu. Este o perioadă în care se intensifică timpul de rugăciune și purificare spirituală.
Perioada postului reprezintă un timp de pregătire, atât trupească, cât și sufletească, înainte de sărbătoare dedicată Învierii Domnului.
Înainte de Post, credincioșii respectă două evenimente importante, respectiv Lăsata Secului de carne (a fost pe 23 februarie 2025) și Lăsata Secului de Brânză (pe 2 martie).
“Este bine ca în această perioadă, creștinii să meargă să se spovedească și să se împărtășească. Acest post al Paștelui este despre alungarea întunericului și apropierea noastră, ca oameni, de lumină, mai exact de lumina sfintei Învieri.
Este bine să participăm la sfintele slujbe, să dăm pomelnice pentru cei iubiți, dar și pentru cei care nu mai sunt printre noi. Postul trebuie să fie un prilej, un moment bun, pentru părere de rău pentru păcatele pe care, poate, le-am săvârșit, dar și pentru iertare, iubire și liniște”, a transmis pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
"Începând cu această săptămână (din 3 martie) în biserică avem în fiecare zi Canonul cel Mare. Mai exact, mai multe slujbe bisericești care au un conținut important și la care îi rugăm pe credincioși să participe", a transmis Părintele Gabriel Cazacu pentru Digi24.
Evenimente în postul Mare:
Zile în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima din Postului Paștelui. Este perioada în care credincioșii prețuiesc tradițiile și respectă cele mai multe obiceiuri, iar printre cele mai cunoscute sunt: postul strict ( în Vinerea Mare, înainte de Învierea Domnului, multe persoane obișnuiesc să țină post negru), îngrijirea și curățenia temeinică a locuințelor, tăierea vitelor și păsărilor pentru sărbători, mersul la biserică pentru spovedanie și împărtășanie, vopsitul ouălor.
Prohodul Domnului de vineri seara este și ultima etapă a compătimirii lui Hristos.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când credincioșii definitivează curățenia și se ocupă de pregătirea preparatelor pentru masa cea mare de duminică.
Timp de 40 de zile, persoanele care vor și pot, din punct de vedere medical, să urmeze postul Mare nu vor consuma carne, lactate, ouă și alte produse alimentare derivate din acestea. Este o perioadă cu restricții alimentare clare, iar excepțiile se fac doar de două ori în cele 40 de zile, mai exact când sunt zile cu dezlegare la pește.
În perioada postului, organismul are nevoie de vitamine, minerale, fibre, proteine și grăsimi bune, alimente care să suplinească lispa consumului produselor de origine animală, lactate și ouă. Este recomandată o alimentație diversificată, care să includă mai multe categorii de alimente precum:
În biserica ortodoxă, sunt rânduite de către Sfinții Părinți zile în care să se facă dezlegare la pește. Asta înseamnă că, în aceste zile desemnate se pot consuma mâncărurile de post, dar se permite și consumul altor produse alimentare precum undelemn, vin și pește.
Zilele de post cu dezlegare la pește nu încalcă postul Sfânt, ci sunt zile de post cu mângâiere, în care postirea, ca jertfă, este combinată cu bucuria prezenței Mântuitorului în mijlocul credincioșilor.
Singurele două zile cu dezlegare la pește sunt pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor.