Postul Crăciunului 2023, denumit și Postul Nașterii Domnului, începe miercuri, 15 noiembrie, și se va termina pe data de 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, zi în care se ține post negru. De astăzi, meniul zilnic al credincioșilor trebuie să conțină preparate culinare pe bază de legume și, ocazional, preparate din pește. 

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil, scrie crestinortodox.ro. Potrivit tradiției, Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului este sărbătorit pe 14 noiembrie, însă dacă această dată pică miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte.

Postul Nașterii Domnului începe pe 15 noiembrie și ține 40 de zile, până pe data de 24 decembrie, timp în care credincioșii își amintesc de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, prin post, enoriașii se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Potrivit Bisericii, în fiecare sâmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea Maicii Domnului în Biserică, și 20 septembrie, când se face pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul, credincioșii au dezlegare la pește. În rest, vor avea o alimentație bazată pe legume. 

Zilele din timpul Postului Crăciunului 2023 în care este dezlegare la pește sunt:

Tradiția spune că în prima zi a Postului Crăciunului, după Lăsata Secului, credincioșii încep ritualurile de purificare și vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor, scrie traditii-superstitii.ro.  În aceeași zi, toate oalele trebuie puse cu gura în jos, pentru ca membrii familiei să fie feriți de orice pagubă sau boală.

De asemenea, la începutul postului sunt făcute și ofrandele rituale dedicate păsărilor cerului. Astfel, de Lăsatul Secului, trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Potrivit sursei citate, acest obicei se practică pentru că astfel vrăbiile nu vor strica ogoarele.

Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare. După ce acestea sunt fierte, se așează pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

În postul Crăciunului, după Lăsatul Secului, începe și sezonul șezătorilor. Potrivit crestinortodox.ro, șezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar și distractiv. Femeile, dar și fetele tinere, se întâlnesc pentru diverse activități, precum torsul cânepii sau a lânii unei gospodine, combinând munca cu distracția, fiindcă în cadrul șezătorilor au loc și numeroase obiceiuri distractive.

De asemenea, în șezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului și a Anului Nou, se învățau și se repetau colindele și urăturile și se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători.