ACTUALIZARE 19:00 Comemorarea principală a început la ora locală 16.00 în cortul special amenajat, construit peste poarta fostului lagăr Auschwitz II-Birkenau, astăzi în Polonia. Unul dintre simbolurile comemorării a fost un vagon de marfă care staţiona chiar în faţa porţii.La eveniment au fost invitați să participe şi delegaţii de stat şi delegaţii ale instituţiilor. Familii regale, președinți, premieri, țări reprezentate la cel mai înalt nivel, printre care amintim: președinții Franței, Germaniei, Poloniei, cancelarul Austriei, regele Spaniei, regina Belgiei, premierul Canadei, președinta Republicii Moldova, dar și președintele Ucrainei, a cărui prezență a fost mult comentată de analiștii posturilor de televiziune occidentale.  Din România, țară care deplânge victime ale Holocaustului, a participat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut parte de aplauze și de o primire călduroasă din partea supraviețuitorilor Holocaustului în momentul apariției sale în cortul special amenajat pentru eveniment, dar și după ce a depus candela la ceremonia de comemorare.

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a participat la comemorările ce marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului, aceasta fiind prima vizită a suveranului britanic la lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

Mama sa, regina Elisabeta a II-a, a vizitat lagărul de concentrare Bergen-Belsen din Germania în iunie 2015.

Comemorarea principală a fost marcată, la încheiere, de un moment dedicat memoriei victimelor lagărului, supraviețuitorii și membrii delegațiilor oficiale fiind invitați să depună câte o candelă aprinsă și să țină un moment de reculegere. 

Până la eliberarea celor circa 7.000 de prizonieri rămaşi în lagăr de către soldaţii Armatei Roşii, naziştii germani au omorât la Auschwitz circa 1,1 milioane de oameni, majoritatea evrei, dar şi polonezi, romi, prizonieri de război sovietici şi alte etnii.Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului (Shoah), iar Auschwitz-Birkenau a devenit simbolul genocidului nazist a şase milioane de evrei europeni.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a postat pe rețelele de socializare un mesaj referitor la acest moment comemorativ și la importanța promovării toleranței și a unei lumi în care ura să nu mai aibă loc.

„La Auschwitz-Birkenau, am simțit povara istoriei și datoria noastră față de viitor. Am pășit într-un loc unde peste un milion de vieți au fost curmate din cauza urii și a lipsei de umanitate. La 80 de ani de la eliberarea acestui lagăr al groazei, să nu permitem ca aceste lucruri cumplite să fie uitate sau negate. Să promovăm toleranța, respectul și grija pentru cei din jur. Să construim o lume mai bună, unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta e moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a scris Maia Sandu. 

ACTUALIZARE 13:40 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a adus un omagiu soldaţilor sovietici care au învins un "rău teribil şi total" prin eliberarea lagărului de la Auschwitz în ianuarie 1945, cu ocazia comemorării acestui eveniment în Polonia, la care preşedintele rus nu participă, transmite France Presse, preluată de Agerpres.

Ziua internaţională de comemorare a Holocaustului este o dată de "mare importanţă morală", a declarat el într-un mesaj publicat de Kremlin."Ne vom aminti întotdeauna că soldatul sovietic a fost cel care a zdrobit acest rău teribil şi total şi a obţinut victoria a cărei măreţie va rămâne pentru totdeauna în istoria lumii", a adăugat Vladimir Putin."Cetăţenii ruşi sunt descendenţii şi succesorii direcţi ai generaţiei învingătorilor", a spus el.Putin a promis opoziţia ţării sale faţă de "încercările de a rescrie judecata juridică şi morală pronunţată asupra călăilor nazişti şi a complicilor lor"."Vom face totul pentru a apăra dreptul popoarelor la identitate etnică, lingvistică şi spirituală şi pentru a preveni răspândirea antisemitismului, rusofobiei şi a altor ideologii rasiste", a insistat Vladimir Putin.Autorităţile ruse prezintă conflictul din Ucraina drept un război existenţial, după modelul celui purtat de URSS împotriva Germaniei naziste. Vladimir Putin, de exemplu, justifică ofensiva sa în Ucraina din februarie 2022 prin necesitatea de a "denazifica" această fostă republică sovietică. Memoria celui de-al Doilea Război Mondial este astfel readusă în prim plan pentru a exalta valorile patriotice şi militare în ţara sa, scrie AFP.

ACTUALIZARE 11:35 Un grup de supravieţuitori ai lagărului nazist de concentrare şi exterminare de la Auschwitz a depus luni coroane de flori şi a aprins lumânări în faţa emblematicului "Perete al morţii", în memoria victimelor, în primul dintre evenimentele de comemorare a 80 de ani de la eliberarea infrastructurii criminale naziste, informează EFE, preluată de Agerpres.Agenţia de presă spaniolă scrie că acest act emoţionant a avut loc lângă infamul "Bloc 11", închisoarea lagărului sau blocul morţii, aflat la doar câţiva paşi de locul unde se afla peretele unde au fost executaţi mii de prizonieri şi care a fost reconstruit, dat fiind că a fost demolat în 1944.Unii dintre cei aproximativ 50 de supravieţuitori, vizibil emoţionaţi şi în unele cazuri însoţiţi de familiile lor, purtau brăţări cu Steaua lui David şi eşarfe cu dungile albe şi albastre caracteristice uniformelor prizonierilor şi nu-şi puteau ţine emoţia în frâu în timp ce atingeau cu mâinile pietrele zidului, scrie sursa citată.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a ţinut luni un discurs în semn de omagiu adus victimelor lagărului de concentrare şi exterminare de la Auschwitz, după ce a participat la depunerea unei coroane de flori cu un grup de supravieţuitori şi a amintit că aproximativ trei milioane de evrei polonezi au fost ucişi de nazişti în Al Doilea Război Mondial.Duda a dat asigurări după primul dintre evenimentele de comemorare a celei de-a 80-a aniversări de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz de către armata sovietică că "polonezii sunt gardienii memoriei" acestor victime, nu numai pentru că şi-au văzut teritoriul invadat, ci şi pentru că au responsabilitatea de a păstra şi de a face cunoscute locuri precum lagărul de la Auschwitz.Preşedintele polonez s-a referit la "trei milioane de evrei de naţionalitate poloneză" care au fost exterminaţi la Auschwitz, alături de "ruşi, ţigani, oameni de toate naţionalităţile"."Astăzi, în ziua aleasă de Naţiunile Unite ca zi de comemorare a victimelor Holocaustului", "trebuie să ne amintim evenimente fără precedent din istorie pentru a nu permite să se repete", a subliniat Duda.Şeful statului polonez a amintit de căpitanul Robert Pilecki, care s-a lăsat prins pentru a fi internat la Auschwitz şi, după ce a strâns mărturii de la prizonieri şi numeroase dovezi ale crimelor naziste de acolo, a reuşit să evadeze din lagăr şi a alertat aliaţii cu privire la "ceea ce se întâmpla, ceea ce făceau naziştii"."Astăzi, suntem moştenitorii căpitanului Pilecki", a declarat Duda. "Fie ca amintirea celor care au suferit aici să dăinuie", a încheiat Duda.

ACTUALIZARE 11:00 Membrii Consiliului European au condamnat ferm luni, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, creşterea alarmantă a incidentelor antisemite violente, negarea şi denaturarea Holocaustului şi au denunţat toate formele de discriminare, intoleranţă, rasism şi xenofobie, relatează Agerpres.''Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcăm împlinirea a 80 de ani de la eliberarea lagărului german nazist de concentrare şi exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Ne reamintim ororile fără precedent ale Holocaustului. Şase milioane de evrei şi milioane de alţi oameni au fost ucişi, din care 1,1 milioane numai la Auschwitz. Astăzi, asistăm la o creştere fără precedent a antisemitismului pe continentul nostru, nemaiîntâlnită de la cel de Al Doilea Război Mondial încoace. Condamnăm în termenii cei mai fermi cu putinţă creşterea alarmantă a incidentelor antisemite violente, negarea şi denaturarea Holocaustului, precum şi teoriile conspiraţiei şi prejudecăţile împotriva evreilor. Mai mult ca oricând, este esenţial să ne asumăm responsabilitatea de a onora victimele Holocaustului'', se arată declaraţia membrilor Consiliului European postată pe website-ul consilium.europa.eu, citat de Agerpres.

Parlamentul European va organiza miercuri o sesiune plenară pentru a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului - care se comemorează luni - cu un discurs special al lui Corrie Hermann, fiica lui Pal Hermann, unul dintre cei mai valoroşi violoncelişti din perioada interbelică, ucis de nazişti într-un lagăr din ţările baltice în anul 1944, relatează Agerpres.Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va deschide şedinţa solemnă pentru a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului miercuri, la ora locală 12:00. Intervenţia va fi urmată de un spectacol muzical cu interpretarea concertului lui Pal Hermann, potrivit unui comunicat de presă al Legislativului european.Corrie Hermann se va adresa apoi eurodeputaţilor şi va vorbi despre tatăl său, violoncelistul şi compozitorul de origine maghiară Pal Hermann, pe care naziştii l-au ucis în 1944. Spectacolul muzical va include violoncelul său original Gagliano.După ce eurodeputaţii vor păstra un minut de reculegere, ceremonia se va încheia cu o interpretare muzicală a piesei 'Kaddish', de Maurice Ravel.

Știrea inițială

Mesajul supraviețuitorilor, transmis la Auschwitz, este să spună lumii ce s-a întâmplat acolo şi să se asigure că nu se va mai întâmpla niciodată.

"Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască", spune Jona Laks, care are acum 94 de ani şi care a fost adusă la Auschwitz împreună cu surorile ei în 1944. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa şi şi-a dovedit-o: puţini au supravieţuit la Auschwitz.”

Deşi temperaturile diurne din ultimele zile au depăşit cu mult pragul de îngheţ şi o mare parte din zăpadă s-a topit, mulţi dintre cei 50 de oameni care au ajuns acolo pentru comemorările de luni sunt acum prea fragili pentru a rămâne prea mult timp în aer liber.

Un cort enorm, încălzit, a fost ridicat deasupra „Porţii Morţii”, aşa cum este cunoscută intrarea în Birkenau.

Ziua va începe cu depunerea unei coroane de flori de către supravieţuitori şi preşedintele polonez Andrzej Duda la „Zidul Morţii” din primul lagăr de la Auschwitz, unde au fost împuşcaţi mii de prizonieri polonezi, evrei şi prizonieri de război sovietici.

Ulterior, se va trece la lagărul morţii de la Birkenau, cunoscut sub numele de Auschwitz II.

Fiecare moment important care marchează eliberarea lagărului de către trupele sovietice este diferit. În urmă cu 30 de ani, interesul internaţional a fost mult mai scăzut, când renumitul scriitor Elie Wiesel a condus un grup mare de colegi supravieţuitori şi rude la unul dintre crematoriile aruncate în aer de nazişti înainte ca aceştia să fugă.

Istoricul german Susanne Willems vorbeşte cu afecţiune despre supravieţuitorii pe care i-a întâlnit de-a lungul mai multor decenii: „Mulţi mi-au fost ca nişte bunici preferaţi. Desigur, am pierdut mulţi dintre ei şi este de datoria mea să continui şi să devin martorul lor”.

Nu vor exista discursuri politice din partea liderilor internaţionali lângă Poarta Morţii şi nici o prezenţă rusă din cauza războiului lansat împotriva Ucrainei în urmă cu aproape trei ani, chiar dacă lagărul a fost eliberat de Armata a 60-a a Primului Front Ucrainean, dominată de ruşi. Vladimir Putin a participat la împlinirea a 60 de ani; acum nu este binevenit.

Decizia naziştilor de a nimici populaţia evreiască a Europei în lagăre de exterminare a fost pusă în aplicare de la începutul anului 1942. Şase au fost construite în Polonia ocupată: la Chelmno, Belzec, Sobibor, Treblinka, Majdanek şi Auschwitz-Birkenau.

Treblinka era mult mai mic decât Auschwitz, şi totuşi 800 000-850 000 de evrei au fost ucişi acolo într-o perioadă mult mai scurtă.

Heinrich Himmler, şeful suprem al temutului SS, şi comandantul lagărului, Rudolf Höss, au supravegheat extinderea complexului Auschwitz pentru a construi un al doilea lagăr la Birkenau, destinat uciderii la scară industrială.

Până la sfârşitul anului 1942, existau patru camere de gazare şi crematorii separate.

Primele deportări în masă ale evreilor la Birkenau au venit din Slovacia şi Franţa în martie 1942, iar apoi, în iulie, şi din Ţările de Jos şi Belgia, trecând pe sub acest semn şi îndreptându-se spre moarte.

Curând, trenurile ajungeau la Birkenau la o rampă special construită, la mică distanţă de două camere de gazare şi, la un moment dat, 12.000 de evrei erau gazaţi şi corpurile lor arse în fiecare zi.

Jona Laks îşi pierduse deja părinţii la Chelmo şi a ajuns în 1944 împreună cu sora ei geamănă Miriam şi sora mai mare Chana din ghetoul Lodz, mai la nord.

„Mi s-a ordonat să merg la stânga, ceea ce însemna crematoriul, în timp ce sora mea geamănă a fost trimisă la dreapta. Asta numai pentru că omul era atât de plictisit, încât spunea „Stânga, dreapta, stânga, dreapta” fără să se uite la oameni. Nu ştiam că stânga înseamnă moarte, dar ştiam că nu este bine”, a declarat ea pentru BBC.

Optzeci până la 90% dintre noii sosiţi erau trimişi la moarte, în timp ce alţii erau selectaţi pentru muncă de sclavi. „Eram deja foarte aproape de poartă; puteam să văd scânteile, focul care ieşea din coşuri şi puteam chiar să simt mirosul de carne arsă”.

Jona Laks a fost salvată doar pentru că sora ei mai mare a strigat că nu trebuie să fie despărţită de geamăna ei, iar vestea a ajuns la infamul "Înger al Morţii" nazist din lagăr, Josef Mengele, care folosea o parte din Birkenau pentru experimente medicale adesea mortale pe gemeni.

Femeile şi copiii, bătrânii şi bolnavii au fost trimişi imediat la camerele de gazare. Bunicul meu, aflat pe primul transport olandez, a supravieţuit muncii de sclav timp de o lună şi o zi, până la 18 august 1942, spune ea.

Sora sa, Geertje van Hasselt, soţul ei, Simon, director de şcoală, şi cele două fiice ale lor, Hermi, de 14 ani, şi Sophia, de nouă ani, au fost ucişi la sosire, la 12 februarie 1943.

Un milion de evrei europeni au fost ucişi aici între 1941 şi 1945. Dar printre morţi se numără şi aproximativ 70.000 de prizonieri polonezi, 21.000 de romi şi 15.000 de prizonieri de război sovietici, precum şi un număr necunoscut de bărbaţi gay.

Auschwitz a atras 1,83 milioane de vizitatori anul trecut şi, deşi este închis pentru comemorare, un număr mare de persoane s-au plimbat în jurul muzeului răspândit în multe dintre vechile blocuri din Auschwitz 1 la sfârşitul săptămânii, iar apoi în situl dezolant şi întins al Birkenau.

Dimensiunea locului este descurajantă. Rămăşiţele multora dintre blocuri sunt izolate, iar fundaţiile de cărămidă sunt tot ceea ce rămâne când priveşti în depărtare. Rămân însă ruinele a două camere de gazare şi crematorii, aruncate în aer în încercarea naziştilor de a distruge dovezile.

Printre cei care nu se află în Polonia pentru comemorare se numără Liliana Segre, în vârstă de 94 de ani, cea mai cunoscută supravieţuitoare în viaţă a Auschwitz-ului din Italia, care va lua parte în schimb la evenimentele de la Roma.

Segre beneficiază de protecţie din partea poliţiei din cauza unei avalanşe de abuzuri antisemite, care au atins un nou nivel pe reţelele de socializare de când a fost lansat luna aceasta un documentar despre viaţa sa.

Tatăl şi bunicii ei au fost ucişi la Birkenau, dar, la fel ca Jona Laks, ea a supravieţuit marşului morţii al naziştilor spre Malchow, lângă lagărul de concentrare Ravensbrück, pe când era adolescentă.

„Segre îmi spune adesea „M-am săturat de insulte””, spune şeful Memorialului Holocaustului din Milano, Roberto Jarach.

Auschwitz-Birkenau a devenit simbolul genocidului comis de Germania nazistă asupra a şase milioane de evrei europeni, dintre care un milion au murit în acest loc între 1940 şi 1945, precum şi asupra a peste 100.000 de neevrei, scrie Agerpres.Lagărul a fost înfiinţat în 1940 în barăcile din Oswiecim, în sudul Poloniei ocupate, oraş al cărui nume a fost germanizat în Auschwitz de către nazişti. Primii 728 de prizonieri politici polonezi au sosit pe 14 iunie acelaşi an.La 17 ianuarie 1945, confruntaţi cu înaintarea trupelor sovietice, naziştii au forţat 60.000 de prizonieri emaciaţi să mărşăluiască spre vest în ceea ce a devenit cunoscut drept "Marşul morţii".Între 21 şi 26 ianuarie, germanii au aruncat în aer camerele de gazare şi crematoriile de la Birkenau şi s-au retras.Pe 27 ianuarie, trupele sovietice au sosit şi au găsit 7.000 de supravieţuitori.Ziua eliberării lagărului a fost proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite drept Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.