Declaraţia urmează să fie proclamată, astăzi, la Dublin. Cei care o susţin speră ca acordul să schimbe normele militare şi să facă din bombardarea zonelor urbane un tabu precum folosirea armelor chimice sau a bombelor cu dispersie. Două treimi din statele membre NATO au anunţat că vor semna angajamentul.

Potrivit ONG-ului "Action on Armed Violence", care monitorizează consecinţele conflictelor armate, 91% dintre victimele bombardamentelor din zonele urbane, în ultimii zece ani, au provenit din rândul populației civile. Procentul a urcat la 98% după invazia Rusiei în Ucraina.

Ideea acordului a apărut în contextul războiului civil din Siria şi a conflictelor din Gaza şi Yemen, însă a căpătat greutate după invazia Rusiei în Ucraina.

Un pas înainte a fost acordul Statelor Unite de a semna declaraţia, în această vară, care a determinat şi Germania sau Turcia să îşi ia acelaşi angajament.

Pasajul cheie al acordului stipulează că armatele: "vor arăta reţinere sau se vor abţine, după caz, să folosească arme explozive în zonele populate, atunci când utilizarea lor are potenţialul de a vătăma populaţia sau obiectivele civile".

Unele guverne au remarcat că, în formularea actuală, acordul nu înseamnă interzicerea propriu-zisă a bombardamentelor. Însă susținătorii acordului spun că este un pas înainte și speră ca și alte state să adere la acord, pe viitor.