Sâmbătă se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, când România a fost zguduită de un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut atunci viața. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în țara noastră a avut loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, scrie Agerpres.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut loc în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, dar unda de șoc s-a simțit în toată Europa de Sud-Est și a ajuns până în Rusia, la Moscova și Sankt Petersburg. Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.
Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea. După cutremur, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat lângă hotelul ''Lido'', o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
Un cutremur cu magnitudinea 7,1 a avut loc în România pe 31 august 1986. Opt persoane și-au pierdut viața în urma seisemului, alte date raprortând un bilanț de 150 de mortți. Intensitatea seismică raportată a fost predominant mai mare pe direcţia Focşani - Iaşi și au fost câteva victime și în Republica Moldova (pe atunci RSS Moldovenească, parte a URSS).
Un alt cutremur major a lovit România pe 30 mai 1990. Seismul cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter s-a pordus la ora 13:40. La nivelul întregii țări au fost raportate opt decese în urma cutremurului, alte date dau însă un bilanț de 13 morți.
Cele mai mari accelerații la nivelul solului au fost măsurate la stațiile de la Câmpina, Onești și Bolintin Vale. O replică de 6,4 grade pe scara Richter a fost resimțită în noaptea de 31 mai, la 14 ore după cutremurul mai puternic.
România este o țară cu potențial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudinea 7 grade este posibil oricând. Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, însă în trecut s-au produs seisme puternice inclusiv în Marea Neagră.
Cel mai puternic seism din istoria României s-a produs în 1802, în zona Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri. Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.
Potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU, se estimează că ar exista peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro, în cazul unui cutremur de cel puțin 7.4 grade în România.
Specialiștii spun că în cazul unui astfel de cutremur ar exista pagube mari la infrastructurile importante, precum cea electrică, care vor cauza blocaje imediat după cutremur. Cel mai mult ar avea de suferit Bucureștiul, capitala europeană cu cel mai ridicat risc de dezastre și printre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic. Nu mai puțin de 23.000 de clădiri din Capitală ar suferi avarii uriașe, 1.000 dintre ele până la colaps total sau parțial.
În prezent, Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri în clase de risc seismic, de prăbușire la cutremur, majoritatea aflate în centrul Capitalei. Numărul real ar fi în realitate mult mai mare, pentru că nu toate clădirile au fost expertizate.