Cronicile spun ca incendiul a pornit de pe strada Fânarilor, actuala stradă Castelului din Braşov. Vântul care bătea cu putere în acea zi a făcut ca flăcările să se extindă astfel că toată zona dinspre Muntele Tâmpa a fost cuprinsă de foc. Istoricii spun că alte două focare au apărut atunci în Târgul Cailor şi pe strada Porţii. Şi tocmai de aceea unii cred că focul a fost pus intenţionat în mai multe puncte din cetate.
"Niciun asediu de până atunci nu a adus atâtea distrugeri oraşului medieval pe cât a provocat marele incendiu din 21 aprilie. Nu se ştie cauza principală a acestui incendiu. Braşovenii au speculat foarte mult pe seama duşmanilor, pe seama austriecilor", povesteşte istoricul Nicolae Pepene.
Pe lângă faptul că incediatorii i-au lăsat pe cei mai bogaţi dintre locuitorii fără case şi avere, ţinta lor ar fi fost să distrugă simbolul Cetăţii: biserica parohială care pe atunci purta hramul Sfintei Fecioare Maria.
În noaptea zilei de 21 aprilie 1689, Biserica Neagră a fost ultima clădire incendiată în cetate. Atunci au ars altarul, orga si toate obiectele de cult. Singurul obiect care nu a fost mistuit de flăcări este cristelniţa.
Incediul a avut asemenea proporţii încât Braşovul a rămas la propriu în urmă cu 100, pentru că atât a durat reconstrucţia cetăţii.
Biserica parohială a rămas simbolul cetăţii, dar de atunci este cunoscută drept Biserica Neagră.