Conferința de securitate de la Munchen (MSC) din acest an ar fi trebuit să se axeze în principal pe două aspecte: cum să se pună capăt războiului din Ucraina fără a ceda în fața Rusiei și cum trebuie Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Însă reprezentantul american cu cel mai înalt rang prezent la conferință, vicepreședintele JD Vance, nu s-a folosit de timpul petrecut pe podium pentru a vorbi despre niciunul dintre aceste subiecte. În schimb, acesta i-a șocat pe delegați vineri, atacând dur aliații Washingtonului, inclusiv Marea Britanie, într-un atac fulgerător care a denunțat dezinformarea, dezinformarea și dreptul la liberă exprimare, comentează BBC intervenția lui JD Vance de la Munchen.
„Au fost 20 de minute foarte ciudate, care s-au bucurat în mare parte de tăcere din partea delegaților din sală”, scrie BBC.
„Cel mai înalt reprezentant american prezent, vicepreședintele JD Vance, nu și-a folosit timpul petrecut pe podium pentru a vorbi despre niciunul dintre subiectele de mai sus. În schimb, el a șocat delegații de vineri prin atacarea categorică a aliaților Washingtonului, inclusiv a Marii Britanii, într-un atac fulgerător în care a denunțat dezinformarea și dreptul la liberă exprimare. Au fost 20 de minute foarte ciudate, care s-au bucurat în mare parte de tăcere din partea delegaților din sală”, se menționează în analiza corespondentului BBC prezent la Munchen.
JD Vance și-a folosit timpul pentru a critica guvernele europene pentru că au dat înapoi de la valorile lor sau pentru că au ignorat problemele create de migrație sau că au îngrădit libera exprimare.
„Discursul lui Vance a picat foarte prost – fără echivoc. A fost judecat extraordinar de prost. Dar cui i s-a adresat?”, întreabă Frank Gardner, senior corespondent BBC care relatează de la Conferința de la Munchen. Un comentator american îi spune: „Asta a fost doar pentru consumul intern în SUA”.
BBC subliniază că tonul lui JD Vance s-a schimbat și a devenit pozitiv când a avut întâlnirea bilaterală cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cei doi au avut „o conversație bună”, potrivit lui Zelenski, care a declarat că aceasta a fost „prima noastră întâlnire, nu ultima, sunt sigur”. Liderul ucrainean a subliniat necesitatea ca Washingtonul și Kievul să vorbească mai mult și să lucreze împreună „pentru a pregăti planul [privind] cum să îl oprim pe Putin și să terminăm războiul”.
Potrivit președintelui american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin dorește, de asemenea, pace, dar pace în termenii săi. „Cu excepția cazului în care acestea s-au schimbat în secret, ele implică capitularea în fața cererilor Rusiei și cedarea permanentă a teritoriului către Moscova”, remarcă Frank Gardner.
Discursul lui Vance a avut loc la câteva zile după ce președintele Trump a intrat abrupt în procesul de negociere a Ucrainei, recunoscând, prin intermediul secretarului său pentru Apărare, Pete Hegseth, că restaurarea teritoriului Ucrainei la situația anterioară primei invazii ruse din 2014 este pur și simplu „nerealistă”.
De asemenea, SUA au zădărnicit speranțele Kievului de a adera la NATO, o ambiție cheie a președintelui Zelenski, și au exclus trimiterea de trupe americane pentru a ajuta la protejarea frontierelor Ucrainei data viitoare când Rusia va decide să invadeze.
Înaintea conferinței de la Munchen, Europa a fost uimită de vestea că Trump a avut o convorbire telefonică aparent cordială de 90 de minute cu Putin, punând astfel capăt brusc înghețării de trei ani a discuțiilor Occidentului cu liderul rus, înghețare care a fost în vigoare din momentul invaziei din 2022.
„De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune, totul, de la politica noastră față de Ucraina la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației. Dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat”, a spus JD Vance.
„Situația a ajuns atât de rea”, spune Vance, în discursul critic la adresa statelor europene, încât „în decembrie, România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor subțiri ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.
„Din ce înțeleg, argumentul a fost că dezinformarea rusească a infectat alegerile românești. Dar le cer prietenilor mei europeni să se uite în perspectivă. Puteți crede că este greșit ca Rusia să cumpere reclamă pe social media să vă înfluențeze alegerile, noi cu siguranță credem, puteți condamna acest lucru pe scena mondială. Dar dacă democrația poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari plătite pe reclame digitale de o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică de la început”, a continuat Vance.
Discursul înflăcărat al lui JD Vance a dominat maratonul de discuții la nivel înalt între sute de demnitari străini de top și elite ale securității naționale.
„Nimeni nu vorbește despre nimic altceva”, a declarat un înalt oficial din Europa de Est, notează Politico, potrivit News.ro.
„Aceasta este o nouă Americă şi este clar că cea veche, cu care Europa s-a obişnuit de zeci de ani, a dispărut”, a spus un fost diplomat american de rang înalt. „Poate că acesta este, în sfârşit, semnalul de alarmă care va trezi Europa.”
Politico a vorbit cu 14 participanţi la conferinţă, dintre care mai mulţi au dorit să rămână anonimi pentru a-şi exprima sincer reacţiile la discursul lui Vance. Mulţi au reacţionat cu un amestec de şoc şi furie.
Într-o sală secundară – deoarece sala principală era supraaglomerată – participanţii au râs ironic când Vance a menţionat „valorile comune”. De două ori, oamenii din sală au spus: „Asta a fost o prostie ciudată” – citând reacţia lui George W. Bush la discursul inaugural al lui Trump din 2017.
Diplomaţii profesionişti au fost la fel de uluiţi. „Totul este atât de nebunesc şi îngrijorător”, a spus un oficial german.
„Am rămas stupefiat”, a declarat un fost consilier democrat din Congresul SUA prezent la conferinţă. „Nu Rusia îţi influenţează alegerile, tu o faci? Dădea vina pe victimă.”