Aproape 130.000 de beneficiari ai programului Casa Verde au nevoie de sisteme de stocare pentru că nu reuşesc să livreze în reţea energia produsă, aceasta fiind cea mai mare problemă întâmpinată până în prezent, a afirmat marţi vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Adrian Corbu.
„Eu sunt un beneficiar al acestui program şi văd pe propria piele cum se comportă sistemul. O mare problemă o avem şi cu racordarea acestor sisteme şi emiterea certificatelor de prosumator. Eu am opt luni de când am instalat sistemul şi nu sunt prosumator nici în ziua de astăzi. N-am vrut să vorbesc cu nimeni, tocmai ca să văd dacă aceste chestiuni sunt reale. Asta cu siguranţă ne va crea probleme în viitor, dacă nu vom reuşi să eliminăm dezechilibrele din distribuţie şi transport - şi dacă nu vom reuşi să facilităm devenirea clientului casnic să ajungă şi el prosumator într-un timp rezonabil, o lună, două, nu în opt luni de zile”, a menţionat Adrian Corbu, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, programul Casa Verde se află în al treilea an, urmând că anul viitor să fie lansat un program prin care să fie finanţate doar sisteme de baterii pentru beneficiarii din fostele programe.
„Suntem deja la al treilea program Casa Verde. Urmează să lansăm anul viitor şi un program similar cu cel al Ministerului Investiţiilor, în care să finanţăm şi doar sisteme de baterii pentru beneficiarii noştri din fostele programe. Avem din spate aproape 130.000 de beneficiari care au nevoie de sisteme de stocare pentru că nu reuşesc să livreze în reţea energie produsă - şi consider că asta ar fi cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o astăzi în România. Vorbim de investiţii în reţeaua de transport, cred că de 20 de ani - şi cu toate că ele există, se mişcă într-un ritm foarte lent. Cred că pe lângă accelerarea pe care o facem şi se vede clar în sistemele de producţie a energiei, fie că sunt solare, fie că sunt eoliene, ar trebui să ne concentrăm mult mai tare pe sistemul de transport şi de distribuţie”, a adăugat Adrian Corbu.
La rândul său, Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a subliniat că zilnic sunt conectaţi 300 de prosumatori, iar companiile nu fac faţă cererii mari.
„Sunt convinsă că şi distribuitorii pe partea de birocraţie pot face mai mult, dar să nu uităm dinamica: conectăm cam 300 de prosumatori pe zi. Nu este un aspect de neglijat având în vedere ritmul de creştere a celor care devin prosumatori. Cererea care există nu poate fi satisfăcută în totalitate. Cu siguranţă putem face mai mult şi depunem eforturi să ne adaptăm tendinţelor”, a subliniat Daniela Dărăban.
Potrivit acesteia, în ultimii cinci ani, s-au realizat investiţii de 500 milioane de euro, pe medie, pe an, în reţelele de distribuţie a energiei electrice. Analiza ACUE arată că, pentru ca în 2030-2035 „să dăm valoare investiţiilor în producţie” este nevoie de o triplare a acestor investiţii, respectiv 1,5 miliarde de euro pe an. Cadrul de reglementare aprobat de ANRE nu este însă satisfăcător şi nu va asigura atragerea finanţărilor private la nivelul necesar.
„Pentru ca în 2030-2035 să dăm valoare investiţiilor în producţie - pentru că tot ce vine din producţie se va gâtui pe partea de transport şi distribuţie - este nevoie de o triplare a acestor investiţii. Cel mai corect vizavi de ţintă ar fi investiţii de 1,5 miliarde de euro în distribuţia de energie electrică pe an. Decizia de a stabili reglementările aparţine autorităţilor, dar aşteptările utilizatorilor trebuie ajustate la ceea ce permite cadrul de reglementare să se întâmple în privinţa atragerii finanţării investiţiilor”, a subliniat Daniela Dărăban.
În opinia sa, „este nevoie de o discuţie serioasă pe cifre şi analize pentru a stabili ce investiţii pot fi realizate concret, având în vedere cadrul de reglementare versus necesar pentru 2030 şi ce soluţii de finanţare sunt pentru diferenţa care trebuie asigurată pentru nevoile de producere şi consum”.
România nu are suficientă energie, motiv pentru care importă 1.459 de megawaţi, fiind momente de vârf de consum, dimineaţa sau seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi, a afirmat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi. Deci importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi", a menţionat Burduja.
ACTUALIZARE: În urma declarațiilor făcute de Adrian Corbu, Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E) a transmis, într-un mesaj către Digi24.ro, că acestea „nu reflectă realitatea actuală”.
„Comparând această abordare cu practica din vremuri demult apuse, când se raporta producția agricolă în avans, atragem atenția asupra necesității unei raportări corecte și precise.Conform datelor oficiale:• Din totalul de 170.000 de prosumatori actuali, doar 40-45% au fost beneficiari ai programului de ajutor de stat Casa Verde.• Restul prosumatorilor s-au realizat prin finanțare individuală, credite bancare sau alte programe alternative”, mai scrie în mesajul APCE, transmis redacției Digi24.
„Mai mult decât atât, programul din 2023 nici nu s-a încheiat, iar instalatorii se confruntă cu dificultăți în finalizarea lucrărilor pentru toți beneficiarii contractați”, subliniază Asociația.