De 100 de zile Ucraina trăiește în război, iar conflictul cu Rusia se anunță unul de lungă durată. Forțele ruse controlează acum aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Luptele continuă în mai multe părți ale regiunilor Lugansk și Donețk, în timp ce rușii încearcă să avanseze încercând să spargă liniile de apărare din toate direcțiile. Aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se ascund în mai multe adăposturi de sub uzina de produse chimice din Severodonețk, care a fost vizată de atacurile rusești cu rachete, a declarat șeful administrației militare din regiunea Lugansk. Cei care se ascund sunt localnici cărora li s-a cerut să părăsească orașul, dar au refuzat, potrivit oficialului.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 21:30 Sute de soldați ruși refuză să se întoarcă să lupte în Ucraina, fiind traumatizați de experiențele trăite pe front la începutul invaziei, susțin avocați și activiști ruși pentru drepturile omului.

Serghei a petrecut cinci săptămâni luptând în Ucraina la începutul acestui an. Acum se află acasă, în Rusia, și spune că nu vrea să se întoarcă „pentru a ucide și a fi ucis”. A recurs la avocați pentru a evita să fie trimis înapoi pe linia frontului. Și el este doar unul dintre sutele de soldați ruși, care, traumatizați de experiențele de pe front, caută sfaturi pentru a rămâne acasă, susțin avocați și apărători ai drepturilor omului din Rusia.

„Credeam că suntem armata rusă, cea mai tare din lume”, spune tânărul cu amărăciune. Nu se aștepta să n-aibă nici măcar echipamente de bază, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte. „Eram ca niște pisoi orbi. Sunt șocat de armata noastră. N-ar costa mult să ne echipăm. De ce nu s-a făcut acest lucru?” se întreabă soldatul rus cu care au stat de vorbă corespondenții BBC și pe care îl numesc, cu un nume fictiv, Serghei.

Citiți continuarea AICI.

ACTUALIZARE 20:38 Doi jurnalişti de la Reuters au fost răniţi uşor în Ucraina, iar şoferul lor a fost ucis, a anunțat, vineri, agenția de presă. 

Şoferul şi autovehiculul cu are se deplasau reporterii erau puse la dispoziţie de separatiştii ruşi. Echipa a fost atacată cu focuri de armă în timp ce se îndrepta către Severodoneţk.

Reuters nu a dat alte detalii despre identitatea jurnaliştilor, despre starea lor sau despre circumstanţele incidentului.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cel puţin opt jurnalişti şi-au pierdut viaţa în această ţară, în timp ce îşi făceau meseria, arată un bilanţ al organizaţiei neguvernamentale Reporteri Fără Frontiere, relatează AFP, citată de Agerpres.

Cel mai recent caz este cel al lui Frederic Leclerc-Imhoff, în vârstă de 32 de ani, reporter pentru televiziunea franceză BFMTV. El a murit luni în estul Ucrainei în urma unei explozii, în timpul unui bombardament, în timp ce urmărea o operaţiune umanitară.

ACTUALIZARE 20:25 Preşedintele american Joe Biden a declarat, vineri, că revine Ucrainei decizia dacă ar trebui sau nu să cedeze teritorii pentru a obţine pacea şi a pune astfel capăt invaziei ruse. "Încă de la început am spus, şi nu toată lumea a fost de acord cu mine, că nimic nu va fi decis despre Ucraina fără Ucraina. Este teritoriul lor", a spus liderul SUA, răspunzând unei întrebări din partea presei, relatează CNN.

"Eu nu le voi spune ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facă'', a afirmat Biden la Rehoboth (Delaware), după ce a fost întrebat dacă Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii.

Totuşi, adăugat el, ''probabil'' la un moment dat va fi nevoie de o ''reglementare'' între Ucraina şi Rusia. Însă ''ce ar implica aceasta, nu ştiu'', a mai spus preşedintele SUA, mai scrie CNN. Biden a subliniat că în acest timp Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina pentru a se putea apăra singură în faţa agresiunii ruse.

ACTUALIZARE 19:18 O grupare de nave de desant ale marinei ruse, formată din șase nave mari de desant ale Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică, și șase nave de desant ale Flotei din Marea Neagră, este pregătită să execute misiuni în Marea Neagră, scrie agenția TASS, citând „structuri de putere” din Crimeea.

„Pentru prima dată, un grup de nave atât de mare operează în Marea Neagră, constând în 12 nave mari de desant aparținând flotelor de Nord, din Marea Baltică și din Marea Neagră. Aceste nave de desant sunt pregătite să îndeplinească misiuni ca parte a operațiunii militare speciale”, a declarat sursa citată de TASS.

Printre navele dizlocate din Flota Nordului se numără „Piotr Morgunov”, „Minerul Olenegorsk” și „George Pobedonoseț” („George Învingătorul” - n.r.).

Flota de la Marea Baltică este reprezentată de navele „Korolev”, „Minsk” și „Kaliningrad”.

Din Flota Mării Negre fac parte navele „Cezar Kunikov”, „Novocerkassk”, „Azov”, „Yamal”, „Orsk” și „Nikolai Filcenkov”.

ACTUALIZARE 19:10 Un francez care s-a oferit să lupte voluntar în estul Ucrainei alături de armata țării a fost ucis, a confirmat, vineri, un purtător de cuvânt al ministerului francez de externe, relatează Reuters.

„Am primit vestea tristă că un francez a fost ucis în luptele din Ucraina”, a precizat purtătorul de cuvânt al instituției, într-un comunicat.

ACTUALIZARE 18:40 Lupte grele au loc chiar în centrul orașului Severodonețk, unde rușii, cu suportul aviației, atacă zonele rezidențiale.

„Trag cu lansatoare de rachete, cu tancuri, cu tot ce au dușmanii. Doamne, doar să nu înceapă să tragă în noi”, spune persoana care a înregistrat imagini video dintr-un bloc.

Armata rusă a primit un ultimatum de la Vladimir Putin. Trebuia să cucerească integral, pe 1 iunie, regiunea Lugansk. Un alt termen stabilit de Putin este 1 iulie. Până atunci ar trebui să fie cucerită și regiunea Donețk.

ACTUALIZARE 18:00 Preşedintele Uniunii Africane şi al Senegalului, Macky Sall, i-a cerut vineri preşedintelui rus Vladimir Putin „să realizeze” că ţările africane sunt „victime” ale conflictului din Ucraina, pe fondul temerilor privind o criză alimentară mondială, relatează AFP.

„Am venit pentru a vă cere să realizaţi că ţările noastre (...) sunt victime ale acestei crize pe plan economic”, a declarat el, la Soci, la începutul întâlnirii cu liderul de la Kremlin.

ONU se teme de „un uragan al foametei”, în principal în ţări africane care importă mai mult de jumătate din cereale din Ucraina sau din Rusia, cu atât mai mult cu cât nicio navă nu poate ieşi din porturile din Ucraina din cauza conflictului.

Citește continuarea AICI

Comisia Europeană a propus, vineri, transferul sumei de 26,2 milioane de euro din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională, care fusese planificată iniţial pentru programele Interreg NEXT 2021-2027 cu Rusia şi Belarus, către programele similare cu Ucraina şi Republica Moldova, informează Executivul comunitar.

„Ucraina şi Republica Moldova sunt parteneri de încredere ai UE, iar UE se angajează ferm să coopereze pe termen lung cu acestea. Apropierea persoanelor care trăiesc de ambele părţi ale frontierelor externe ale UE şi întărirea colaborării dintre regiunile şi părţile interesate de la nivel local din UE cu parteneri ucraineni şi moldoveni reprezintă un pas concret în ceea ce priveşte promovarea păcii şi a securităţii în regiune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Citește continuarea AICI

Citește și Un cunoscut jurnalist rus, care a denunțat războiul lui Putin, a primit cetățenie ucraineană. Rusia îl caută de trei luni

ACTUALIZARE 16:28 Belarusul este dispus să permită tranzitul pe teritoriul său pentru transporturile de cereale ucrainene către porturile de la Marea Baltică, însă pune condiţia ridicării restricţiilor asupra livrării mărfurilor bieloruse prin aceleaşi porturi, a declarat vineri preşedintele țării, Aleksandr Lukaşenko.

Transporturile de cereale prin Belarus către porturile de la Marea Baltică reprezintă una dintre opţiunile evocate la discuţiile conduse de ONU şi menite să găsească soluţii pentru prevenirea unei crize alimentare globale, provocată de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, care a perturbat exporturile ucrainene, dar şi pe cele ruseşti, ambele ţări fiind mari exportatoare de cereale.

Citește continuarea AICI

Citește și Slovacia spune că va fi cel mai puternic lovită de sancţiunile UE asupra petrolului rusesc

ACTUALIZARE 15.40 Kremlinul a estimat vineri, ziua când s-au împlinit 100 de zile de la începutul invaziei ruse în Ucraina, că îşi va atinge „toate obiectivele” acestei „operaţiuni speciale militare”, care, în opinia sa, a dat deja „unele rezultate”, transmit agențiile de presă EFE şi AFP.

„Multe localităţi au fost eliberate de forţele ucrainene pronaziste şi de elemente făţiş naţionaliste şi au fost create posibilităţi pentru revenirea la o viaţă paşnică”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică, într-o declaraţie de propagandă ruptă de realitate, desprinsă parcă din distopia orwelliană, conform unui comentariu al Unian.

De fapt, Ucraina chiar trăia o viaţă paşnică până la războiul declanşat în mod barbar şi nejustificat de Rusia la 24 februarie, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde tot Moscova instrumentase un conflict regional între miliţiile separatiste, pe care le alimenta cu arme, bani şi combatanţi, şi forţele Kievului, potrivit aceleiaşi agenţii de presă ucrainene.

Fără a evoca scurgerea a 100 de zile de la începerea campaniei militare a Kremlinului în Ucraina, care fusese concepută iniţial doar pentru câteva zile, Peskov a spus că „această muncă va continua până în momentul când toate obiectivele operaţiunii militare ruse” în Ucraina „vor fi atinse".

Peskov a afirmat că unul dintre obiectivele prioritare ale campaniei militare este „protejarea oamenilor din republicile populare Doneţk şi Lugansk”, deşi în realitate regimul de la Moscova pregăteşte anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, iar forţele sale au distrus aproape complet sute de localităţi ucrainene şi au ucis mii de civili ucraineni, pe care, aşa cum declară, „s-au dus să-i elibereze”.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 15.10 Procurorii care investighează cazuri de crime de război din Ucraina analizează acuzaţiile de deportare forţată a copiilor în Rusia și încearcă să argmenteze o acuzaţie de genocid, a declarat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, scrie Reuters.

Dreptul internațional califică deportarea forțată în masă a persoanelor în timpul unui conflict drept crimă de război. "Transferul cu forța a copiilor" în special se califică drept genocid, cea mai gravă dintre crimele de război, în conformitate cu Convenția din 1948 privind genocidul, care a stabilit că este ilegală intenția de a distruge – în totalitate sau în parte – un grup național, etnic, rasial sau religios.

Procurorul general ucrainean Irina Venediktova, care coordonează mai multe anchete privind crimele de război în Ucraina, a declarat că există "peste 20 de cazuri de transfer forţat de oameni" în Rusia din diferite regiuni din Ucraina de la începutul invaziei pe 24 februarie.

"Încă din primele zile ale războiului, am început acest caz referitor la genocid", a declarat Venediktova pentru Reuters. 

Ea a spus că, pe fondul haosului şi distrugerilor provocate de atacul Moscovei, anchetatorii încercă să asigure dovezile necesare pentru conformarea cazurilor de deportare cu definiţia legală a genocidului. "De aceea, acest transfer forţat al copiilor este foarte important pentru noi", a subliniat ea.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 14.00 Președintele Ucrainei Zelensky a marcat cea de-a 100-a zi de război cu un videoclip emoționant.

În imagini, el este flancat de unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi, pe care îi și nominalizează.

"Forțele armate ale Ucrainei sunt și ele aici... poporul nostru este aici. Apărăm Ucraina de 100 de zile deja. Victoria va fi a noastră. Glorie Ucrainei!", a transmis Zelenski în video-ul filmat în centrul Kievului.

ACTUALIZARE 13.55 Ucraina spune că nu intenționează să folosească sistemele de rachete HIMARS pe care le primește din SUA pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei.

Consilierul prezidențial Mihail Pololiak a spus că țara sa duce un război de apărare.

El a adăugat că țările care au furnizat Ucrainei echipamente „știu unde sunt folosite armele lor”.

ACTUALIZARE 13.45 Războiul în Ucraina "nu va avea niciun câştigător" și trebuie să înceteze, deoarece populația a plătit un preț foarte greu, a apreciat coordonatorul Naţiunilor Unite în această ţară vineri.

"Acest război nu are şi nu va avea niciun câştigător", a afirmat Amin Awad într-un comunicat.

"Avem nevoie de pace. Războiul trebuie să înceteze", a îndemnat responsabilul ONU, în timp ce negocierile între Kiev şi Moscova sunt în impas de mai multe săptămâni.Invazia Rusiei în Ucraina "a făcut ca populaţia civilă să plătească un greu tribut", a subliniat Awad, care s-a referit la "oraşe şi sate distruse şi devastate" și la "pierderea de vieţi, case, locuri de muncă şi oportunităţi", scrie Agerpres.

ACTUALIZARE 13.35 Uniunea Europeană a adoptat cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care reprezintă unul dintre „cele mai vizibile, directe și puternice răspunsuri ale UE la atacul brutal și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei”, arată Comisia Europeană. Acordul include un embargo asupra importurilor și transportului de petrol rusesc, noi sancțiuni asupra unor instituții financiare și asupra unor publicații acuzate de propagandă.

ACTUALIZARE 12.35 Turcia se numără printre țările care cumpără cereale pe care Rusia le-a furat din Ucraina, a declarat vineri ambasadorul Kievului la Ankara, citat de Reuters.

Într-o conferință de presă, ambasadorul Vasil Bodnar a spus că a cerut ajutor de la autoritățile turce și de la Interpol cine este implicat în transporturile de cereale care tranzitează apele turcești.

Forțele ruse au redeschis miercuri portul Mariupol, după ce au ocupat complet orașul și au deminat apele din jurul acestuia.

ACTUALIZARE 12.20 Dacă dăm timpul înapoi până la data de 23 februarie, cu o zi înainte ca Rusia să-și lanseze invazia totală în Ucraina, s-ar putea să fim tentați să ghicim că zilele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în funcție au fost numărate. Liderul de la Kremlin părea să parieze că președintele ucrainean va fugi din calea războiului, însă 100 de zile mai târziu, orice planuri pe care Putin le-ar fi avut pentru o paradă a victoriei la Kiev sunt în așteptare pentru o perioadă nedeterminată, potrivit unei analize CNN.

La urma urmei, armata rusă o depășea pe cea a Ucrainei cu aproximativ zece la unu. Moscova s-a bucurat de un dublu avantaj față de Kiev în ceea ce privește forțele terestre. De asemenea, Rusia avea de zece ori mai multe aeronavele și de cinci ori mai multe vehiculele blindate de luptă decât ale vecinului său.

În poziția unui președinte rus vizibil furios, Vladimir Putin a apărut la televiziunea rusă de stat cu câteva zile înainte de declanșarea invaziei, rostind un monolog istoric plin de propagandă, care a arătat clar că nu se aștepta la nimic mai puțin decât la schimbarea regimului la Kiev.

Liderul de la Kremlin părea să parieze că Zelenski va părăsi capitala sa, la fel cum președintele Afganistanului, susținut de SUA, a părăsit Kabul în 2021, în timpul revenirii talibanilor la putere. Putin s-a bazat, totodată, și pe faptul că indignarea occidentală va dispărea, chiar dacă în prezent Kremlinul este supus sancțiunilor.

100 de zile mai târziu, orice planuri pe care Vladimir Putin le-ar fi avut pentru o paradă a victoriei la Kiev sunt în așteptare pentru o perioadă nedeterminată. Moralul ucrainean nu s-a prăbușit. Trupele ucrainene, echipate cu armament antitanc modern livrat de SUA și aliații săi au devastat coloanele blindate rusești, rachetele ucrainene au scufundat crucișătorul cu rachete ghidate „Moskva”, mândria Flotei Ruse din Marea Neagră, iar aeronavele ucrainene au rămas în aer, împotriva șanselor pe care le-ar fi dat analiștii unui asemenea rezultat în primele zile ale invaziei. 

La sfârșitul lunii martie, armata rusă a început să-și retragă trupele vizibil afectate din jurul capitalei ucrainene, susținând că își vor concentra atenția către capturarea regiunii Donbas din estul țării. La trei luni de la invazia pe care a pornit-o în mod total nejustificat, Rusia nu mai pare să mai urmărească un război scurt și victorios în Ucraina și nici nu pare să fie capabilă să realizeze unul.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 11.50 Câteva noi puncte de trecere a frontierei între Polonia şi Ucraina vor fi deschise în curând, a anunţat un oficial ucrainean. El a apreciat că regiunea Liov, din vestul Ucrainei, devine o adevărată ''poartă către Europa'' pentru refugiaţii ucraineni, notează vineri thenews.pl, citat de Agerpres.

Maksim Kozîţki, care conduce administraţia militară regională Liov, a afirmat că ''este doar o chestiune de timp până când Ucraina devine membră a Uniunii Europene''.

''De asemenea, lucrăm pentru a aduce infrastructura la standarde europene'', a adăugat el.

Kozîţki a scris pe aplicaţia Telegram că 'Polonia finanţează cu 109 milioane de zloţi (24 milioane de euro) dezvoltarea punctului de trecere a frontierei pentru automobile între oraşul ucrainean Nîjankovici şi satul polonez Malhowice.

ACTUALIZARE 11.00 Vladimir Putin are o "încredere aproape mesianică în sine" și nu-i plac criticii, mai ales dacă sunt femei, spune fostul secretar de stat american Hillary Clinton, citată de The Guardian.

Hillary Clinton a vorbit despre perioada 2009 – 2013 când a lucrat îndeaproape cu Vladimir Putin, la vremea aceea premier al Rusiei, și a spus că "a avut niște evoluții pozitive". Relația s-a deteriorat însă după ce Hillary Clinton a criticat alegerile din 2012 când el a revenit la conducerea țării.

"Lui Putin nu-i plac criticii, în special femeile. Putin a devenit apoi foarte ostil cu mine, cu puține excepții. După cum se știe, el s-a implicat din greu pentru ca Trump să fie ales prin tot felul de mijloace", a afirmat Clinton.

Ea a spus că a asistat la "încrederea sa aproape mesianică în el însuși și la destinul pe care îl avea", "obiectivul său fiind de a restabili Rusia imperială".

Acest lucru a determinat-o să avertizeze că Putin va deveni o "amenințare pentru Europa și pentru restul lumii", deși ea sperase că relațiile de prietenie cu SUA îl vor face să "renunțe la ambițiile sale agresive și îl va face să încerce să caute să fie mai cooperant".

ACTUALIZARE 10.30 Punctul de frontieră de la Vama Veche este din ce în ce mai aglomerat. Mii de ucraineni se întorc din Bulgaria deoarece autoritățile de acolo au decis ca hotelurile să fie eliberate, deoarece începe sezonul estival, iar unitățile de cazare trebuie să își onoreze rezervările făcute de turiști.

După ce au stat câteva luni în hotelurile de pe litoralul bulgăresc, refugiații ucraineni și-au făcut bagajele, s-au urcat în autocare sau mașini personale și au plecat spre România.

De la începutul săptămânii până acum, în punctul de frontieră de la Vama Veche au sosit 130 de autocare din Bulgaria. Odată cu ele au ajuns şi 6000 de cetățeni ucraineni, cei mai mulţi dintre ei se întorc în ţara natală.

Refugiații au fost nevoiţi să plece din hoteluri după ce guvernul bulgar a decis că de la 1 iunie unităţile de cazare trebuie să fie gata să îşi primească turiştii. Cei mai mulți refugiați nu au vrut să meargă în alte orașe din Bulgaria și au hotărât să se întoarcă în Ucraina.

ACTUALIZARE 10.20 Cyber Command, unitatea cibernetică a armatei americane, a desfășurat operațiuni cibernetice ofensive în sprijinul Ucrainei care luptă pentru a se apăra de agresiunea Rusiei, a confirmat șeful comandamentului, relatează CNN.

Dezvăluirea subliniază cât de importantă a fost proiectarea puterii în spațiul cibernetic – în sprijinul apărării Ucrainei și pentru a descuraja Rusia să efectueze atacuri cibernetice împotriva infrastructurii americane – pentru administrația Biden, deoarece continuă să evite o implicare directă în războiul Rusiei.

„Am efectuat o serie de operațiuni pe întregul spectru; operațiuni ofensive, defensive și informaționale”, a declarat generalul Paul Nakasone într-un interviu pentru Sky News.

Un purtător de cuvânt al comandamentului nu a contestat acuratețea articolului, dar a refuzat să detalieze ce au presupus operațiunile comandamentului în Ucraina.

ACTUALIZARE 10.10 Jurnalistul ABC News, Matt Seyler, scrie pe twitter, citând un înalt oficial al apărării din SUA, că forțele ucrainene au început antrenamentele pe HIMARS (Sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142) trimis de americani.

Formatorii americani lucrează cu ucrainenii într-o locație nedezvăluită din afara țării. Prima rundă de antrenament este de așteptat să dureze aproximativ 3 săptămâni.

ACTUALIZARE 09.50 După 100 de zile de la începutul războiului în Ucraina, armata lui Putin nu a reușit să obțină niciunul dintre obiectivele strategice din planul inițial, se arată în evaluarea serviciilor militare secrete britanice de vineri. Potrivit acesteia, pentru ca Rusia să obțină „orice formă de succes” va avea nevoie de investiții uriașe în resurse umane și echipamente.

ACTUALIZARE 8.40 Flota rusă din Pacific a început o serie de exerciții care vor dura timp de o săptămână și la care vor participa peste 40 de nave și până la 20 de avioane, au transmis agențiile de presă ruse care citează Ministerul Apărării.

Potrivit ministerului, exercițiile au loc în perioada 3-10 iunie.

Acțiunea va implica și „grupuri de nave, care, alături de aviația navală, vor participa la operațiuni de căutare pentru submarine (inamice)”.

Exercițiile au loc în contextul războiului din Ucraina.

ACTUALIZARE 8.30 Bruxelles-ul și Kievul se uită la realitatea brutală că pur și simplu nu există nicio modalitate de a exporta recoltele masive de cereale ale Ucrainei în lume fără a deschide un coridor maritim prin Marea Neagră. Cu o criză alimentară care se profilează și care îi va afecta cel mai tare pe cei mai săraci, planul UE de a scoate milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene și de a le transporta apoi în țările cele mai înfometate de pe glob nu este suficient pentru a rezolva problemele, conform unei analize Politico Europe. 

Comisia Europeană a lansat luna trecută o misiune de salvare pentru a ajuta Ucraina să transporte produsele alimentare pe cale rutieră și feroviară, mai degrabă decât prin ​​porturi precum Odesa și Mariupol, care înainte de războiul pornit de Putin în Ucraina erau responsabile pentru 90% din exporturi. 

Rusia a distrus orașul Mariupol, iar la Odesa, forțele ucrainene au minat apele din apropiere pentru a contracara orice încercare de atac amfibiu. 

Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a declarat că forțele navale ruse vor garanta trecerea navelor încărcate cu cereale prin Marea Mediterană, atât timp cât Ucraina va îndepărta minele din apele sale de coastă. 

Planul UE, denumit „culoare de solidaritate”, se concentrează pe aprovizionarea cu vehicule din sectorul privat, construirea de depozite suplimentare de cereale în interiorul UE și îndemnarea țărilor europene care au graniță cu Ucraina, precum Polonia și România, să relaxeze controalele la frontieră.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 8.20 Mass-media a speculat de luni de zile pe seama stării de sănătate a liderului rus, interpretând totul de la înfățișarea sa balonată care ar putea fi un semn că folosește steroizi, până la a sugera că Putin ar suferi de Parkinson sau de cancer, scrie Politico. Dar cât de adevărate sunt aceste zvonuri care alimentează frenezia creată pe seama întrebării, până acum, fără răspuns: Este ceva în neregulă cu sănătatea președintelui rus?

Să nu crezi nimic în politică până nu a fost negat în mod oficial. Și chiar și atunci, când vine vorba de sănătatea lui Vladimir Putin, cei care nu mai știu ce să creadă au destule motive să fie confuzi.

Mașinăria de zvonuri despre Putin, un om de 69 de ani cu o față tot mai umflată, a provocat o febră mediatică atât de mare că însuși ministrul de externe Serghei Lavrov a simțit săptămâna aceasta că ar fi necesar să respingă toate sugestiile că Putin ar fi bolnav.

„Stiți, președintele Putin apare în public în fiecare zi. Îl puteți vedea pe ecrane, să îi citiți discursurile, să îi ascultați discursurile”, a spus Lavrov pentru postul TV francez TF1. „Nu cred că oamenii sănătoși mintal pot să discearnă vreun fel de simptom de boală la acest om.”

Filmările în care Putin strânge cu forță o masă în timp ce pare să se simtă incomod și în care face gesturi smucite cu mâinile în timpul unor întâlniri recente, și când a părut să șchioapete în timpul paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie a Moscovei, n-au făcut decât să dea apă la moară analiștilor.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 8.10 Lumea a intrat în a 100-a zi de război în Ucraina, iar conflictul nu dă semne că se va sfârși în curând. Și nici rezultatul nu se știe care va fi. Singura certitudine a agresiunii declanșate de Vladimir Putin împotriva poporului ucrainean este că Europa se confruntă cu cea mai mare criză de la Al Doilea Război Mondial încoace. Cu fiecare zi care trece, bilanțul pierderilor - în primul rând de vieți omenești, dar și materiale - crește. În ziua 100 a războiului, am selectat 100 dintre cele mai reprezentative fotografii de la începerea conflictului, un mic jurnal în imagini a ororilor care se petrec la doar câteva sute de kilometri de noi.

Vezi GALERIA FOTO AICI

ACTUALIZARE 8.00 Aproximativ 800 de persoane se ascund în mai multe adăposturi anti-bombă de sub fabrica de produse chimice Azot din Severodonețk, care a fost vizată de atacurile rusești cu rachete, a declarat Serghei Haidai, șeful administrației militare din regiunea Lugansk.

„Sunt acolo localnici cărora li s-a cerut să părăsească orașul, dar au refuzat. Sunt și copii acolo, dar nu mulți”, a spus Haidai.

Joi, oficialii ucraineni din regiune au spus că rușii au tras din nou în fabrica Azot și „au lovit una dintre clădirile administrative și un depozit în care se afla metanol”.

Ucrainenii au încă controlul asupra zonei industriale Severodonețk.

ACTUALIZARE 7.50 Moscova va lovi decisiv centrele de decizie dacă Ucraina va folosi armele primite de la Statele Unite ale Americii împotriva teritoriului Rusiei, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev. SUA au anunțat că vor trimite în Ucraina un nou pachet de ajutor militar, constând în principal în sisteme multiple de rachete Himars, însă cu condiția ca acestea să nu fie folosite pentru a ataca ținte de pe teritoriul Rusiei.

„Dacă aceste arme vor fi folosite împotriva teritoriului Rusiei, forțele armate ale țării noastre nu vor avea de ales decât să distrugă centrele de decizie”, a declarat Dmitri Medvedev joi, pentru canalul Al Jazeera, potrivit agenției TASS.

„Toată lumea înțelege ce fel de centre sunt acestea - Ministerul Apărării, Statul Major General și orice altceva”, a subliniat Medvedev.

„Dar trebuie să înțelegeți că centrele care iau decizia finală în acest caz, din nefericire, nu sunt situate pe teritoriul Kievului. Ca atare, aceasta este cu siguranță o amenințare care va trebui luată în considerare”, a mai precizat Dmitri Medvedev.

ACTUALIZARE 7.30. O cincime din teritoriul ucrainean este sub controlul Rusiei, Donbasul fiind „aproape în întregime distrus”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat joi parlamentarilor Luxemburgului.

Zelenski a afirmat că luptele continuă de-a lungul liniei frontului care se întinde pe „mai mult de o mie de kilometri” de-a lungul teritoriilor din regiunea Harkov până la Nikolaev, în sudul țării. El a adăugat că regiunea Donbas din Ucraina, „odinioară unul dintre cele mai puternice centre industriale din Europa” este „pur și simplu devastată”.

Zelenski a susținut că peste 30.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului în urmă cu peste trei luni. „Este mai mult decât numărul morților din Afganistan, mai mult decât numărul rușilor morți în cele două războaie cecene”, potrivit lui Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut sancțiuni suplimentare Rusiei și mai multe arme  pentru a sprijini Ucraina.