Aproximativ 10% dintre medicii din România au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat, spun reprezentanţii Colegiului Medicilor din România.

CMR a realizat, recent, un studiu privind sindromul de „burnout” în rândul medicilor şi riscul de malpraxis, iar rezultatele „indică faptul că 10% dintre cei peste 8.000 de medici respondenţi au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat”.

Oficialii CMR susţin că, potrivit studiului, cei mai expuşi riscului de agresiune sunt medicii sub 35 de ani (13%), potrivit Agerpres.

Totodată, specialităţile cu procente ridicate sunt psihiatrie (21%), anestezie şi terapie intensivă (20%), pediatrie - interne (12%) şi chirurgie generală, obstetrică-ginecologie şi reabilitare (11%).

Totodată, CMR şi-a manifestat solidaritatea şi susţinerea faţă de cadrele medicale „care îşi exercită profesia în condiţii dificile şi care se confruntă cu ameninţări şi agresiuni din partea populaţiei”, referindu-se la cazurile de agresiune fizică şi verbală înregistrate, în ultima perioadă, în Secţia de Obstetrică şi Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani.

CMR, alături de Colegiul Medicilor din Botoşani, fac apel la responsabilitate din partea populaţiei, care a reacţionat după decesul în Maternitatea din Botoşani a Alexandrei Ivanov, o tânără de 25 de ani ignorată timp de mai multe ore de cadrele medicale responsabile de tratarea ei.

„Înţelegem îngrijorarea şi durerea provocate de un incident sau pierdere în rândul pacienţilor. Cu toate acestea, este esenţial să menţinem respectul şi înţelegerea pentru munca medicilor şi a personalului medical, care depun constant eforturi pentru a oferi îngrijire de calitate, deseori în condiţii de stres şi resurse limitate. Pe lângă situaţiile extreme, care pun medicii în pericol de a fi agresaţi verbal şi fizic, medicina defensivă a devenit o realitate în sistemul medical din ţara noastră, ceea ce înseamnă că o parte dintre medici profesează mai degrabă cu intenţia de a se proteja de eventuale acuzaţii decât pentru nevoia reală a pacientului. Aceasta nu numai că poate genera costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate, dar poate şi să afecteze calitatea îngrijirii medicale oferite”, se arată în comunicat.