Angajații Digi au îmbinat sportul și dorința de a face bine într-un eveniment caritabil care are în prim plan copiii din orfelinate. Fondurile strânse vor fi investite în construirea locuințelor care vor deveni cămin pentru copiii instituționalizați. Cei din Grupul Digi s-au alăturat pentru a doua oară inițiativei și au pedalat timp de 50 de minute către scopul final - o casă pentru copiii „fără acasă”.
Guvernul olandez a constituit un provizion de 5,7 milioane de euro pentru plata unei eventuale despăgubiri după furtul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, a anunţat vineri Ministerul olandez al Culturii, potrivit AFP, transmite Agerpres.Provizionul a fost constituit în baza regimului de asigurări care prevede că statul olandez garantează parţial expoziţiile muzeelor ce prezintă exponate de valoare, a explicat un purtător de cuvânt al acelui minister.Acest sistem de co-asigurare este menit să stimuleze muzeele să organizeze expoziţii cu opere de artă sau piese de tezaur de mare valoare, ştiind că statul olandez va fi nevoit să contribuie financiar la despăgubiri în caz de furt sau deteriorare a exponatelor.În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, care găzduia expoziţia „Dacia, imperiu de aur şi argint”, au fost sustrase coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, ce fuseseră împrumutate de la un muzeu din România. Hoţii au pătruns în incinta expoziţiei după ce au detonat o intrare cu ajutorul unei bombe artizanale.Pentru această expoziţie statul olandez le garantase asiguratorilor că va plăti despăgubiri de 5,7 milioane de euro în caz de furt. În urma aplicării „procedurii de asigurare, este probabil ca ministerul să plătească în conformitate cu regimul de despăgubire”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului olandez al Culturii, care a cerut agenţiei France Presse să nu-i precizeze numele.Doi suspecţi au fost prezentaţi luna aceasta în faţa unui tribunal olandez, dar artefactele încă nu au fost găsite. Parchetul olandez şi-a exprimat speranţa că acestea nu au fost topite, în timp ce poliţia olandeză oferă o recompensă de 100.000 de euro pentru orice informaţie care ar putea ajuta la găsirea lor.
Liderii partidelor politice au discutat, vineri, cu preşedintele Nicuşor Dan, despre structura viitorului guvern şi s-a agreat varianta unui premier politic, UDMR nefiind de acord cu rotativa guvernamentală, a declarat pentru Agerpres preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor.El a precizat că discuţiile politice vor continua luni şi a reafirmat necesitatea încheierii unui acord de coaliţie care ar putea fi parafat în perioada următoare.„Am discutat în primul rând despre ceea ce ar trebui să facem în zilele următoare şi în ce ritm, ca să avem un program de guvernare, un acord de coaliţie. Şi, cum au început colegii pe fiscalitate şi pe reducerile deficitului să lucreze într-un grup de specialişti, începând de luni vom lucra şi pe celelalte domenii, tot aşa, în grupuri distincte, pentru a stabili direcţiile de acţiune. Am stabilit că acolo unde măsurile sunt cu impact mare să stabilim în programul de guvernare cât de mult putem stabili detaliile, bineînţeles, şi când luăm deciziile. Deci e nevoie de un acord detaliat şi acest lucru trebuie să-l pregătim săptămâna viitoare. Este nevoie de acest efort din partea tuturor, să vedem care sunt acele nuanţe, acele domenii eventual unde nu putem să ne înţelegem, la nivelul specialiştilor. După aceea, sigur, dacă e nevoie, mergem la nivel politic. Asta a fost partea cea mai mare a discuţiei, fiindcă dacă reuşim să conturăm direcţiile de acţiune şi un proiect de guvernare, atunci e mai uşor să mergi mai departe şi să stabileşti şi celelalte detalii”, a explicat Kelemen Hunor.În ceea ce priveşte viitoarea formulă de guvernare, el a precizat că nu s-a discutat vreun nume de premier, ci doar despre faptul că acesta va fi unul politic.„Am discutat puţin despre cum vede fiecare viitoarea formulă de guvernare şi mai ales în sensul de a avea un premier politic sau tehnocrat. Cu toţii am fost de acord că trebuie un premier politic, fiindcă actul de guvernare este un act politic şi trebuie ca acel premier să aibă în spate o majoritate. Chestiunea cu rotativa - nu se pune problema, am mai avut şi nu cred că a fost un succes. Şi am spus că din punctul nostru de vedere rotativa nu se pune în discuţie, noi nu susţinem aşa ceva. Şi vom continua discuţiile politice începând de luni cu colegii Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz şi vom intra şi în celelalte detalii referitoare la structura Guvernului şi tot ce înseamnă celelalte aspecte legate de guvernare. Astăzi nu am discutat nici de nume de premier, nici structură, nici funcţii fiindcă deocamdată suntem destul de departe de a discuta aceste aspecte”, a spus liderul UDMR.Potrivit acestuia, după Rusalii ar putea exista un acord politic.„Săptămâna viitoare ar trebui să avem, spre sfârşitul săptămânii, creionat programul de guvernare sau cel puţin acele aspecte unde toată lumea este de acord şi pe partea politică să avem o abordare unitară. Dar eu cred că săptămâna viitoare aceste detalii pot fi discutate, dacă vrem într-adevăr să avem un program coerent şi detaliat şi o coaliţie viabilă şi coerentă”, a transmis preşedintele UDMR.
Poliţia Română şi DIICOT au organizat în această săptămână o amplă operaţiune sub denumirea generică „Ziua Z” pentru destructurarea unor grupări infracţionale specializate în trafic de droguri, trafic de persoane şi minori, pornografie infantilă, criminalitate informatică şi înşelăciune.
Ministerul israelian de Externe l-a acuzat vineri pe preşedintele francez Emmanuel Macron că se află într-o „cruciadă împotriva statului evreu”, după ce acesta a îndemnat comunitatea internaţională să îşi înăsprească poziţia faţă de Israel dacă situaţia umanitară din Gaza nu se îmbunătăţeşte, relatează AFP.
Circulaţia rutieră se va desfăşura cu restricţii, luna viitoare, timp de trei săptămâni, pe Drumul Naţional 1A, în zona localităţii Blejoi din judeţul Prahova, unde se vor face lucrări de reparaţii la un pod.
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei (2,75 miliarde euro) nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public.
În Italia, senatorii, deputații și funcționarii publici au obligația să-și expună declarațiile de avere. În Spania, însă, lucrurile stau ușor diferit. Înalții demnitari trebuie să completeze declarația de avere și interese, dar, cu foarte puține excepții, veniturile membrilor familiei nu sunt incluse, anunță Digi24. În schimb, membrii familiei regale spaniole și cei din administrația locală nu au această obligație, deși, de cele mai multe ori, și aceștia aleg să își facă publice declarațiile de avere.
Înaintea votului de duminică, populistul de dreapta pare chiar să transforme acuzațiile politicienilor liberali și ale mass-media în avantajul său, arată o analiză Politico.
Marcel Boloș a declarat, vineri, că nu știe în ce măsură va fi de acord Comisia Europeană cu o reducere a cheltuielilor ca soluție pentru diminuarea deficitului bugetar. Dacă executivul european acceptă acest lucru, atunci ar trebui să fie modificat planul fiscal şi PNRR, „ceea ce e puţin probabil”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.