Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, miercuri, că a fost crescut numărul punctelor de monitorizare a parametrilor cursurilor de apă din aval de Salina Praid, avertizând cu privire la „un risc semnificativ de contaminare cu cloruri”. El afirmă că „există în continuare creşteri ale acestor concentraţii” pe Corund, Târnava Mică şi Târnava Mare.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a avut o convorbire la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin. Conform lui Trump, cei doi au discutat despre „atacul Ucrainei asupra avioanelor ruse”. Putin i-a transmis lui Trump că Rusia va trebui să ofere „un răspuns” la atacul cu drone organizat de Ucraina asupra bazelor aeriene unde sunt staționate principalele regimente de aviație strategică (nucleară) ale Federației Ruse.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare şi completare a unor acte normative în vederea combaterii violenţei - „România fără violenţă”, fiind prevăzută înăsprirea pedepselor în cazul lovirii sau altor acte de violenţă. S-au înregistrat 286 voturi „pentru”, unul „contra” şi o abţinere. Camera Deputaţilor este for decizional, scrie Agerpres.Actul normativ modifică Codul penal şi Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, în sensul asigurării autorităţilor competente cu instrumentele necesare pentru combaterea violenţei sub toate formele sale.În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror, prevede proiectul adoptat.Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, faţă de 3 luni la 2 ani sau cu amendă cum este în prezent în Codul penal la articolul 193.De asemenea, deputaţii au mai stabilit ca fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, să fie pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă.În textul în vigoare sunt prevăzute pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani în cazul în care victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului, este un minor, fapta este săvârşită în public sau făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.Totodată, o altă modificare prevede că, în situaţia înaintării ordinului de protecţie provizoriu, durata iniţială pentru care a fost dispus va fi prelungită, de drept, până la soluţionarea în primă instanţă a cererii pentru emiterea ordinului de protecţie.„Procurorul comunică acest lucru de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia”, mai prevede proiectul adoptat.În cazul recidivei vor fi majorate cu jumătate pedepsele cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani date pentru încălcarea ordinului de protecţie sau a ordinului de protecţie provizoriu.„Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie şi persoana în beneficiul căreia s-a emis ordinul de protecţie pot solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse”, se menţionează în proiect.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat miercuri noi imagini ale atacului cu drone kamikaze din 1 iunie, asupra principalelor baze aeriene unde sunt staționate bombardierele strategice ale Rusiei. SBU continuă să afirme că în acest atac au fost lovite 41 de aeronave rusești, chiar dacă în baza imaginilor publicate de sateliții civili estimările privind pierderile sunt mult mai reduse (de cel mult 12 astfel de aeronave distruse/avariate).
China a îndemnat toate părțile implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina să calmeze situația, ca răspuns la uluitoarea operațiune „Pânza de păianjen” a Kievului împotriva aerodromurilor rusești, care a distrus o serie de bombardiere nucleare strategice ale Moscovei în interiorul Rusiei, relatează Newsweek.
Guvernul georgian va închide centrul de informare despre UE și NATO din Tbilisi, au anunțat miercuri autoritățile, fiind nou semnal al deteriorării relațiilor dintre Georgia și Occident. Deschis în 2005, centrul simboliza angajamentul pro-european al țării, dar guvernul condus din umbră de fostul premier Bidzina Ivanișvili a oprit procesul de aderare la UE și a reluat legăturile cu Rusia, relatează Reuters.
Rusia cere o reacţie din partea SUA şi a Marii Britanii care să împiedice o nouă escaladare în urma atacurilor ucrainene de la sfârşitul săptămânii trecute asupra bazelor aviaţiei strategice ruse, în cursul cărora au fost distruse mai multe bombardiere, a declarat miercuri ministrul adjunct rus de externe Serghei Riabkov, potrivit EFE, preluat de Agerpres.
Neglijenţa umană se află „în mod clar” la originea dezastrului de la Salina Praid din România, a declarat miercuri Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, într-un briefing de presă guvernamental, ocazie cu care a afirmat că executivul de la Budapesta pune la dispoziţie tot ajutorul posibil, transmite MTI, potrivit Agerpres.
Victoria la limită a lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia este și puțin victoria lui Donald Trump. Pentru prima dată, tabăra MAGA („Make America Great Again”) poate revendica un succes în ofensiva sa de a influența alegerile din Europa. După sprijinul ferm al lui Elon Musk pentru AfD (Alternative fur Deutschland) în alegerile legislative din Germania din februarie, și sprijinul acordat naționalistului George Simion, învins în ultimul moment la alegerile prezidențiale din România luna trecută, Administrația republicană americană se poate felicita, de această dată, pentru rezultatul votului electoratului polonez, mai polarizat ca niciodată la finalul acestor alegeri, scrie cotidianul francez Le Figaro.
Evaziunea fiscală în România este estimată la 10% din PIB, iar asta înseamnă că un leu din 3 nu este încasat, inclusiv în domenii esențiale precum cel petrolier și cel energetic. Un miliard de lei anual pierde aici statul român. Doar în ultimele două zile, procurorii și polițiștii au făcut peste 500 de percheziții în toată țara în operațiunea denumită „Jupiter”.