Elevii care participă la simularea examenului de Bacalaureat 2026 susțin miercuri, 25 martie, proba scrisă la alegere a profilului și specializării. În funcție de parcursul educațional urmat, candidații își aleg disciplina corespunzătoare, subiectele fiind concepute după structura oficială a examenului din sesiunea de vară.
Peste jumătate dintre postările despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale conțin informații eronate, iar TikTok înregistrează cele mai ridicate niveluri de dezinformare, în special în cazul subiectelor precum ADHD și autismul, potrivit unui studiu citat de Euronews.
Rusia a intensificat cenzura pe internet în ultimele săptămâni, deoarece eforturile SUA și ale Israelului de a ucide înalți oficiali iranieni au stârnit îngrijorări la Moscova că securitatea propriilor lideri ar putea fi, de asemenea, compromisă, scrie Kyiv Independent.
De la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, pe Telegram au apărut tot mai multe canale în limba rusă specializate în imagini crude de pe front, inclusiv ucideri în luptă, execuții ale prizonierilor și profanarea cadavrelor. Publicația independentă iStories a examinat peste 50 dintre aceste canale și a identificat persoanele din spatele unora dintre ele, într-o anchetă preluată de publicația rusă meduza.io. Jurnaliștii au constatat că aceste canale sunt administrate în mare parte nu de soldați, ci de civili — adesea adolescenți.
În timp ce pompierii din orașul german Gelsenkirchen, Germania, inspectau o filială a băncii de economii Sparkasse, după ce a fost declanșată alarma de incendiu, un grup de hoți lucra de zor în interiorul seifului principal, fiind pe cale să realizeze cel mai mare jaf bancar din istoria Europei, potrivit The Telegraph. Spargerea, în urma căreia hoții au furat obiecte în valoare de până la 100 de milioane de euro, nu a fost descoperită decât două zile mai târziu.
Războiul din Iran a scos la iveală încă o dată tensiunile dintre spaniolul Pedro Sánchez și Donald Trump. Cei doi lideri s-au ciocnit în repetate rânduri în ultimul an, inclusiv în legătură cu opoziția continuă a Spaniei față de comportamentul Israelului în Gaza, refuzul acesteia de a crește cheltuielile NATO peste 2% din PIB și, acum, refuzul de a susține războiul SUA împotriva Iranului, scrie The Conversation într-o analiză a relațiilor dintre cele două țări și posibila râsfrângere a efectelor asupra restului Europei.
Cu doar câteva luni în urmă, susținătorii lui Donald Trump încă visau la transformarea Europei după modelul MAGA și la ideea internaționalei populiste a lui Steve Bannon, fostul consilier al președintelui american, care ar fi unit toți insurgenții de extremă dreapta ai continentului european sub tutela Statelor Unite. Acum, însă, atacurile împotriva suveranității Danemarcei asupra Groenlandei, raidul militar din Venezuela și lansarea unui nou război de proporții în Orientul Mijlociu i-au forțat pe potențialii aliați din Europa ai lui Trump să îi critice acțiunile agresive și să se distanțeze de mișcarea sa.
Președintele Donald Trump încheie a treia săptămână a războiului cu Iranul confruntându-se cu o criză care pare să-i scape de sub control: prețurile globale la energie sunt în creștere, Statele Unite se află izolate de aliați, iar tot mai multe trupe se pregătesc să fie dislocate, în ciuda promisiunii sale că războiul va fi doar o „scurtă incursiune”, arată Reuters într-o analiză.
Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului reprezintă un dezastru pentru climă, potrivit unei analize care arată că acesta epuizează bugetul global de carbon mai repede decât 84 de țări la un loc. În timp ce avioanele de luptă, dronele și rachetele ucid mii de oameni, distrug infrastructura și transformă Orientul Mijlociu într-o gigantică zonă de sacrificiu ecologic, prima analiză a costurilor climatice arată că acest conflict a generat 5 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră în primele 14 zile de bombardamente, anunță The Guardian.
Războiul din Orientul Mijlociu continuă și în ziua 22. România a decis să se alăture declarației Marii Britanii, Franței, Italiei, Țărilor de Jos și Japoniei, privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Regatul Unit a aprobat utilizarea bazelor sale de către SUA pentru a lansa atacuri asupra unor obiective iraniene din zona căii navigabile. Donald Trump a exclus ideea unui armistițiu cu Teheranul, iar surse informate au spus pentru CBS News că oficialii Pentagonului au făcut pregătiri detaliate pentru desfășurare forțelor terestre americane în Iran. De cealaltă parte, Israelul susține că a bombardat zeci de obiective militare iraniene, iar Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lovit ținte din Israel, Kuweit și Arabia Saudită în cadrul unor atacuri.