Consilierii locali ai Sectorului 1 au decis, marţi, majorarea impozitelor pentru 16 proprietari de clădiri aflate într-o stare avansată de degradare şi care pot pune viaţa oamenilor în pericol, impozitele fiind mărite în funcţie de starea de deteriorare şi de gradul de periculozitate pentru cetăţeni.
Guvernul trebuie să reia procesul legislativ după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților, pe motive de formă. Judecătorii au constatat că Executivul nu a respectat termenul legal pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. În perioada următoare, Guvernul ar putea elabora o nouă variantă a legii, care să respecte procedura indicată de Curtea Constituțională, și să decidă dacă își va angaja din nou răspunderea în Parlament sau va urma procesul legislativ obișnuit.
Protecţia mediului nu mai poate fi un subiect de opţiune politică sau de doctrină, deoarece schimbările climatice nu aşteaptă după politicienii care scriu amendamente, a declarat, marţi, la Climate Change Summit 2025, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.Ea a precizat că este nevoie de mai multă fermitate în adoptarea legislaţiei necesare.„Noi va trebui să gândim dacă vrem să construim o Românie care este aici pentru generaţiile viitoare. De astăzi, trebuie să demarăm nişte acţiuni care să aibă sens peste zece, douăzeci, treizeci de ani. Asta înseamnă, de fapt, ministere care se gândesc nu doar la nişte câştiguri pe termen scurt. Instituţiile din România nu au gândirea aceasta: «Haideţi să vedem ce facem mai departe pe următorii patru ani de zile, opt ani de zile». Avem strategii de adaptare la schimbările climatice. Sunt nişte hârtii care sunt extraordinar de frumoase, dar trebuie să le dăm şi putere, trebuie să le dăm resursele necesare în spate (...). Protecţia mediului sau adaptarea la schimbările climatice nu poate să mai fie un discurs de opţiune, un discurs de doctrină, ci mai degrabă un discurs despre care sunt obligaţiile noastre, ca să ne asigurăm că oamenii trăiesc într-o ţară sănătoasă, într-o ţară care mai poate să fie aici, în aceste condiţii şi în anii următori (...) Schimbările climatice nu aşteaptă după politicienii care scriu amendamente, ci trebuie să fim mai energici în a modifica legislaţia necesară acestui domeniu”, a susţinut Buzoianu.Ea a adăugat că ministerul colaborează cu toţi actorii actorii-cheie - mediul de afaceri şi autorităţile locale - pentru a crea mecanisme care să faciliteze implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.În viziunea şefei de la Mediu, la ora actuală, România este afectată de schimbările climatice, ceea ce arată „că nu mai vorbim despre un lucru abstract”.„Ştim deja că România este afectată de schimbările climatice. Avem zone întregi din ţară care sunt în plin proces de deşertificare, vedem din ce în ce mai multe fenomene extreme care distrug comunităţi şi pun vieţile oamenilor în pericol. Este foarte clar că nu mai vorbim despre un lucru abstract sau îndepărtat, ci vorbim despre un fenomen şi trebuie să ne adaptăm”, a subliniat Buzoianu.Potrivit sursei citate, tema adaptării la schimbările climatice câştigă tot mai multă importanţă în dezbaterile europene, inclusiv în cadrul întâlnirilor de la Luxemburg, iar România trebuie să regândească unele politici şi acte normative pentru a face faţă acestei tranziţii.„Legislaţia actuală a fost gândită în urmă cu zeci de ani, iar Ministerul Mediului poate fi catalizatorul care să pună în discuţie regândirea anumitor paliere, inclusiv legislative. Ce ne dorim noi este să găsim o tranziţie justă, să găsim şi fondurile necesare să facem această tranziţie, pentru că atunci când vorbim doar despre obligaţie, dar fără să avem în spate inclusiv resursele necesare să facem asta, nu este de mirare pentru nimeni că nu vom ajunge de fapt să îndeplinim aceste obligaţii. Dacă vorbim despre costurile neadaptării la schimbările climatice şi costurile inacţiunii, acestea întotdeauna pe termen lung vor fi mult mai mari faţă de costurile implementării unor măsuri acum, în acest moment”, a menţionat Diana Buzoianu.Lideri internaţionali, decidenţi şi experţi în sustenabilitate dezbat, marţi, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pe tema politicilor şi soluţiilor climatice la nivel global şi regional, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2025.
În cadrul celei de-a patra ediții a Climate Change Summit, președintele Nicușor Dan a transmis că România are astăzi oportunitatea și responsabilitatea de „a fi un punct de convergenţă pentru soluţiile climatice din regiune”. Conform șefului statului, schimbările climatice nu țin cont de granițe, iar acțiunile în domeniul climei reprezintă „o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă”.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan anunță că s-a întâlnit cu fermierii români care protestează, alături de alți fermieri din Europa, la Strasbourg. Mureșan susține că se va opune tăierilor din sectorul agricol, în contextul în care propunerea de buget înaintată de Comisia Europeană prevede tăierea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună.
Societatea Naţională a Sării - SALROM S.A precizează, referitor la concluziile Corpului de Control al prim-ministrului după verificările în urma dezastrului de la Salina Praid, că în ultimii trei ani au fost alocate toate sumele necesare protejării zăcământului, a spaţiilor subterane şi a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiţii.
Casele de până la 150 de metri pătrați și anexele mici de până în 20 metri pătrați vor putea fi ridicate fără autorizație în mediul rural. Propunerea a fost inclusă de Ministerul Dezvoltării în noul Cod al Urbanismului, care urmează să fie adoptat. Autoritățile locale nu vor fi exluse din decizie, dar vor avea la dispoziție 15 zile în care să comunice dacă este nevoie sau nu de autorizație, a anunțat, în direct la Digi24, ministrul Cseke Attila, avertizând că procedura birocratică va fi acum mult simplificată de către autorități, însă „crește răspunderea proiectantului”.
Pentru prima dată, țânțarii au fost descoperiți în Islanda, în condițiile în care încălzirea globală face ca această țară să devină mai ospitalieră pentru insecte, relatează The Guardian.
O româncă de 27 de ani este acuzată că a cumpărat o mașină de lux în valoare de 165.000 de euro din Italia, plătind cu cecuri false emise în numele unei bănci care nu există. Polițiștii italieni au lucrat aproape cinci luni pentru a demasca rețeaua din care făcea parte tânăra, specializată în escrocherii cu mașini de lux vândute de italieni înstăriți.