Economie (183360)

Fiul printesei mostenitoare a Norvegiei Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru patru violuri

Fiul cel mare al prinţesei moştenitoare a Norvegiei Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru 32 de infracţiuni, dintre care patru violuri, a anunțat procurorul general, citat de Euronews. Hoiby riscă zece ani de închisoare, potrivit sursei citate.Pe lângă cele patru acuzaţii de viol, Hoiby este inculpat pentru abuz în relaţiile apropiate, acte de violenţă, încălcarea libertăţii şi pentru filmarea şi înregistrarea de materiale video fără consimţământ, a explicat procurorul general Sturla Henriksbo, în cadrul unei conferinţe de presă. Este vorba despre o anchetă îndelungată, care ar putea să-l trimită în spatele gratiilor. "Pedeapsa maximă pentru infracţiunile menţionate în rechizitoriu este de până la zece ani de închisoare", a declarat procurorul general."Sunt fapte foarte grave, care pot lăsa urme de durată şi distruge vieţi", a subliniat procurorul.Născut dintr-o relaţie anterioară căsătoriei mamei sale cu prinţul moştenitor Haakon, Marius Borg Hoiby fusese arestat la 4 august 2024, fiind suspectat că şi-ar fi agresat partenera.Arestarea a declanşat o serie de alte dezvăluiri şi plângeri din partea mai multor victime. "Faptul că Marius Borg Hoiby face parte din familia regală nu trebuie, desigur, să ducă la un tratament mai blând sau mai aspru decât în cazul în care fapte similare ar fi fost comise de alte persoane", a insistat procurorul.Cele patru violuri pentru care Hoiby este inculpat au avut loc în 2018, 2023 şi 2024, ultimul după începerea anchetei poliţiei.

„Regina ketaminei” isi recunoaste vinovatia in cazul mortii actorului Matthew Perry. Risca pana la 65 de ani de inchisoare

Femeia bănuită că i-ar fi vândut lui Matthew Perry, vedeta serialului „Friends”, ketamina care i-a provocat moartea va pleda vinovat, a anunţat luni Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, informează AFP.

Serbia cere ajutor international pentru a contracara violentele protestelor antiguvernamentale

Preşedinta Parlamentului sârb, Ana Brnabic, a cerut luni Uniunii Europene, Regatului Unit şi Statelor Unite o "reacţie fermă" la ceea ce a descris drept "violenţă brutală" din partea protestatarilor care, timp de luni de zile, acuză guvernul de la Belgrad că este autoritar şi corupt, informează EFE, preluată de Agerpres.Brnabic a făcut această solicitare în timpul unei întâlniri cu diplomaţi din Statele Unite, Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit. Ea le-a spus că protestatarii atacă zilnic clădirile poliţiei, instanţelor, procuraturii şi ale Partidului Naţional Socialist (SNS) al preşedintelui Aleksandar Vucic.Preşedinta Parlamentului, membră a Partidului Naţional Socialist (SNS), a declarat în cadrul întâlnirii că un astfel de comportament reprezintă un atac la adresa ordinii constituţionale, a libertăţii presei şi a siguranţei cetăţenilor şi, prin urmare, a cerut o "reacţie fermă şi fără echivoc" din partea comunităţii internaţionale, potrivit unui comunicat oficial.Valul de proteste în masă a început după prăbuşirea, la sfârşitul anului trecut, a unui acoperiş la gara Novi Sad, recent renovată, soldată cu moartea a 16 persoane.Cererea iniţială de responsabilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte atribuirea şi executarea proiectului, realizat de companii chineze, s-a transformat într-un denunţ al autoritarismului guvernamental, în solicitări de îmbunătăţire a statului de drept şi de organizare de alegeri anticipate.Brnabic a declarat luni la radioul Pink că prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad nu a fost un accident, ci un act de "subversiune" intenţionat şi planificat din străinătate pentru a declanşa o revoluţie împotriva guvernului.Această acuzaţie a fost difuzată pe scară largă de către instituţiile media apropiate guvernului.Mai multe organizaţii studenţeşti şi reprezentanţi ai opoziţiei i-au cerut lui Brnabic să vină cu dovezi ale acestei acuzaţii în faţa Parchetului sau, în caz contrar, să fie pusă sub acuzare pentru răspândire de ştiri false şi propagare a panicii.Demonstraţiile, în mare parte paşnice până acum, au devenit violente în ultimele zile, după ce peste 80 de protestatari au fost răniţi miercurea trecută în ceea ce au descris drept atacuri brutale ale "bătăuşilor" din SNS şi din poliţie.Vucic a anunţat duminică "măsuri decisive" în următoarele zile împotriva "bandiţilor care seamănă violenţă pe străzi" şi a convocat o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate pentru marţi, fără a explica motivul.

Google anunta construirea primul reactor nuclear. Unde va fi amplasat

Google va construi prima centrală nucleară Hermes 2 în Oak Ridge, Tennessee, în parteneriat cu startup-ul Kairos Power, a anunţat gigantul american, citat de news.ro.

Statele Unite au revocat vizele a peste 6.000 de studenti straini. Care au fost principalele cauze

Statele Unite au revocat vizele a peste 6.000 de studenţi străini de la înăsprirea regulilor impuse de administraţia preşedintelui Donald Trump pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale, a declarat luni un oficial american, relatează AFP.

Cand ar putea avea loc intalnirea dintre Putin si Zelenski. Trump: „Am inceput pregatirile”

Preşedintele american Donald Trump a declarat, luni, că a început pregătirile pentru o întâlnire între Vladimir Putin şi  Volodimir Zelenski. Anunțul vine după ce a avut în cursul zilei reuniuni la Washington cu omologul său ucrainean şi cu mai mulţi lideri europeni pentru a încerca să obţină progrese în direcţia păcii în Ucraina, informează agenţiile internaţionale de presă.

Ucraina promite sa cumpere armament american in valoare de 100 de miliarde de dolari, in schimbul garantiilor de securitate (FT)

Ucraina va promite să cumpere arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțate de Europa, în încercarea de a obține garanții de securitate din partea SUA după încheierea unui acord de pace cu Rusia, potrivit unui document consultat de Financial Times.

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, cere „sporirea sanctiunilor”, daca negocierile privind Ucraina esueaza

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut luni "sporirea sancţiunilor" împotriva Rusiei dacă negocierile privind Ucraina eşuează, informează AFP, preluată de Agerpres.Macron a făcut aceste declaraţii la finalul unei întâlniri la Casa Albă cu preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi alţi lideri europeni.„Dacă acest proces ar fi respins, suntem cu toţii de acord că sancţiunile vor trebui să fie sporite şi, în orice caz, trebuie avută o poziţie care pune mai multă presiune pe partea rusă”, a declarat preşedintele francez reporterilor la Washington.El a mai declarat că problema posibilelor concesii teritoriale ale Ucrainei nu a fost abordată în timpul discuţiilor de la Casa Albă.„Nu am discutat deloc acest subiect astăzi„, a declarat preşedintele francez reporterilor. „Şi din două motive. În primul rând, prioritatea sunt garanţiile de securitate şi, în al doilea rând, am spus că 'asta trebuie discutat în bilateral şi trilateral'”, a explicat el. 

Turcia vrea sa elimine sejururile all-inclusive. Reactia turistilor romani: „Venim la voi, mancam tot!”

Presedintele Finlandei il considera pe Putin „nedemn de incredere”. „Avem propria experienta cu Rusia”

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a declarat luni, la Washington, că omologul său rus Vladimir Putin este „nedemn de încredere”, la finalul unor convorbiri la Casa Albă cu preşedintele SUA, şeful statului ucrainean şi alţi lideri europeni, menite a găsi o soluție pentru oprirea războiului din Ucraina, informează AFP, preluată de Agerpres.