Ucraina riscă să se confrunte cu un „război fără sfârșit” și o pierdere lentă a teritoriului, dacă Europa nu va crește dramatic presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin desfășurarea de trupe și instalarea unui scut antirachetă și anti-drone pe teritoriul NATO pentru a proteja Kievul de atacurile ruse asupra infrastructurii sale, a spus un fost secretar general al NATO, relatează The Guardian.

Anders Fogh Rasmussen, care s-a aflat la conducerea NATO între 2009 și 2014 și a fost prim-ministru al Danemarcei între 2001 și 2009, a declarat într-un interviu acordat sursei citate că, dacă țări precum Polonia ar accepta să găzduiască astfel de sisteme de apărare aeriană, Rusia ar înțelege că un atac asupra Ucrainei ar fi un atac asupra întregii alianțe NATO.

„Trebuie să ajutăm poporul ucrainean să se protejeze împotriva rachetelor și dronelor rusești prin construirea unui scut aerian care să-i ajute pe ucraineni să doboare rachetele și dronele rusești. Țările NATO vecine Ucrainei pot găzdui un sistem de apărare aeriană și antirachetă al NATO”, a spus acesta.

Rasmussen a cerut, de asemenea, desfășurarea unei forțe europene de protecție pentru Ucraina înainte de încheierea unui acord de încetare a focului. În opinia sa, „coaliția celor dispuși” să formeze o astfel de forță pentru momentul încetării luptelor s-a redus la o coaliție a celor care așteaptă.

„Dacă nu vom efectua schimbări majore în strategie, ne vom confrunta cu un război fără sfârșit”, a afirmat el. „Putin nu are niciun motiv să se angajeze în negocieri de pace atâta timp cât crede că poate câștiga pe câmpul de luptă. Sunt necesare schimbări în ceea ce privește viteza și gândirea”.

Rasmussen, care a stabilit legături strânse cu conducerea ucraineană, vizitează capitalele europene, inclusiv Londra, pentru a se întâlni cu consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit, Jonathan Powell. Cei doi au discutat despre posibilitatea ca SUA să ofere garanții de securitate Ucrainei, folosind un limbaj similar celui utilizat recent de SUA atunci când a oferit garanții de securitate Qatarului după ce Israelul a atacat Doha.

Garanțiile de securitate solide ar ușura sarcina președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a convinge cetățenii să accepte un acord de pace care implică pierderea unei părți din teritoriul ucrainean, a afirmat Rasmussen.

El a spus că sunt necesare ajustări semnificative pentru a forța o schimbare în atitudinea lui Vladimir Putin. Pe lângă dezvoltarea unui scut antirachetă și anti-drone cu baza în Europa și desfășurarea unor trupe europene în Ucraina, el a insistat ca această țară să primească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a putea lovi mai multe ținte din Rusia.

Potrivit acestuia, este încă posibilă reluarea discuțiilor privind furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk din SUA către Ucraina, măsură pe care Donald Trump nu a susținut-o,  dacă Germania ar fi dispusă să fie „prima care face pasul” și să furnizeze Ucrainei propriile rachete de croazieră Taurus.

„Acest lucru ar trimite un semnal clar peste Atlantic și ar exercita presiune asupra Casei Albe. Germania are un interes puternic în a-l forța pe Putin să se angajeze în negocieri de pace... Taurus este mijlocul prin care se poate realiza acest lucru”, a spus fostul șef al NATO.

Abordarea lui Trump față de Ucraina se află într-o situație incertă după ce liderul de la Casa Albă a părut să renunțe la furnizarea rachetelor Tomahawk și a anunțat în schimb un al doilea summit cu președintele rus.

Liderul american a anulat ulterior întâlnirea, afirmând că nu crede că președintele rus este sincer în ceea ce privește pacea, și a impus sancțiuni economice împotriva celor mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În ansamblu, pare să fi revenit la poziția conform căreia cele două părți trebuie lăsate să se lupte între ele.

Rasmussen a afirmat că Europa încă nu conștientizează amenințarea reprezentată de Rusia și a solicitat utilizarea activelor rusești înghețate pentru Ucraina. 

„Trebuie să deblocăm activele rusești înghețate în valoare de 150 de miliarde de euro din Euroclear și să le utilizăm ca bază pentru un împrumut destinat achiziționării de arme și, sperăm, pentru a începe reconstrucția”, a afirmat acesta.

El a prezis că liderii europeni vor reuși să depășească obiecțiile față de acest plan exprimate la ultima reuniune a Consiliului de Miniștri al UE, în principal de către Belgia, unde își are sediul Euroclear. Planul se bazează pe ipoteza că nici Ucraina, nici UE nu vor trebui să ramburseze împrumutul, ci vor putea beneficia de o propunere rusă de plată a reparațiilor de război către Ucraina.

Belgia, însă, susține că nu există nicio garanție că despăgubirile vor fi plătite ca parte a unui acord de încetare a focului și că ar putea solicita tuturor statelor membre ale UE să ofere Belgiei garanții privind rambursarea împrumutului.