Negociatorii ruși de la Istanbul au ignorat încercările de a discuta pași concreți către pace, au negat că Ucraina are o identitate separată și s-au oferit să înființeze grupuri WhatsApp pentru a da iluzia progresului, a declarat unul dintre principalii diplomați ai Kievului, potrivit The Times.Serghi Kisliția, care a fost rugat de președintele Volodimir Zelenski să supravegheze procesul de pace care implică Rusia, SUA și aliații săi NATO, a vorbit despre abordarea sa în colaborarea cu administrația Trump și despre cum speră că presiunea economică asupra Rusiei va ajuta la încheierea războiului.

Când a preluat funcția de ministru adjunct de Externe al Ucrainei în februarie 2025, Kisliția a devenit mâna dreaptă diplomatică a puternicului șef de cabinet al lui Zelenski, Andri Iermak, însoțindu-l în călătoriile lor prin lume. De asemenea, este responsabil pentru lobby-ul pentru sancțiuni internaționale.

La negocierile de la Istanbul, care au avut loc pe 16 mai, 2 iunie și 23 iulie, rușii au venit cu câte un dosar despre fiecare membru al delegației ucrainene, a declarat Kisliția într-un interviu acordat în vasta clădire a Ministerului de Externe din epoca stalinistă din Kiev.

„Cunosc foarte bine trecutul fiecăruia dintre noi și uneori spun lucruri provocatoare și destul de urâte”, a declarat el, abordarea fiind concepută pentru a distrage atenția și a înfuria delegații ucraineni, astfel încât aceștia să poată fi învinovățiți pentru deraierea discuțiilor.

Președintele rus Vladimir Putin l-a ales drept negociator principal pe Vladimir Medinski, un istoric care a deschis discuțiile cu o prelegere în care a prezentat o relatare distorsionată a istoriei Ucrainei și Rusiei, concluzionând că „noi, rușii, îi ucidem pe ruși”, și-a amintit Kisliția.

„Aveau întreaga linie de miniștri ai Apărării, generali și diplomați ucraineni, și totuși ei neagă identitatea, naționalitatea”, a afirmat Kisliția. „Dar știam că o vor face și îmi amintesc că, într-o ședință de informare premergătoare întâlnirii, am convenit între noi să-i lăsăm să vorbească cât vor. Nu vom discuta despre autenticitatea relatărilor istorice. Apoi vom trece direct la agenda noastră.”

Rușii au ignorat în mod repetat toate celelalte încercări de a discuta pe fond, a atras atenția diplomatul. În schimb, s-au oferit să înființeze grupuri Whatsapp, grupuri de lucru și alte procese pe care le-ar putea folosi pentru a-i păcăli pe americani să creadă că discuțiile fac progrese, astfel încât ca aceștia să nu ia măsuri punitive.

„Trebuie să-ți pui argumentele pe masă, apoi și cealaltă parte își pune argumentele pe masă. Apoi încerci să-ți dai seama unde este terenul comun? Ce este o zonă gri? Unde este lotul de argumente care sunt total inacceptabile? Nu am ajuns niciodată în acel punct.”

Kisliția a spus că rușii au refuzat să ia în considerare orice fel de armistițiu până când nu i-a întrebat ce înțeleg prin acest cuvânt. Singurul armistițiu cu care delegația rusă ar fi fost de acord a fost un armistițiu de două ore pentru a recupera morții.

Energia este un domeniu de interes deosebit pentru Kisliția. Tocmai s-a întors dintr-o călătorie la Londra, unde a făcut lobby pe lângă șeful Organizației Maritime Internaționale pentru supravegherea prin satelit și interzicerea flotei petroliere din umbră a Rusiei. Acestea sunt deja sancționate de SUA, Marea Britanie și UE, dar petrolierele îmbătrânite încă navighează pe căile navigabile ale lumii fără asigurare, reprezentând un risc pentru mediu și finanțând în același timp fondurile de război ale lui Putin.

O victorie majoră pentru Ucraina și Kisliția a avut loc pe 22 octombrie, când administrația Trump a sancționat Kremlinul, vizând cei mai mari doi producători de petrol și gaze din Rusia, Rosneft și Lukoil. Kisliția fusese în încăperea cu Trump și Zelenski cu o săptămână înainte de anunț și contactase oficiali americani.

„Am discutat cu [Scott] Bessent [secretarul Trezoreriei] despre cooperarea economică, mega-acorduri, cum evaluăm stadiul implementării acordului privind mineralele, ce poate oferi Ucraina”, a spus Kisliția. „Am prezentat câteva idei ucrainene care pot fi incluse în discuțiile cu Europa privind cooperarea energetică.”

Una dintre acestea a fost o ofertă de utilizare a vastei rețele de stocare a gazelor din Ucraina, îngropată adânc în pământ și ferită de rachetele rusești, permițând Europei să cumpere mai mult gaz natural lichefiat american.

Ideea este de a facilita un acord energetic uriaș încheiat în această vară, în baza căruia țările Uniunii Europene s-au angajat să cumpere 750 de miliarde de dolari din exporturile de energie americane până la sfârșitul anului 2028, a spus el. Experții au numit acordul nerealist din motive logistice.

Kisliția este un diplomat experimentat, cu un CV cu funcții prestigioase, inclusiv la Bruxelles și Washington. Ultimul său loc de muncă a fost la New York, ca ambasador al Ucrainei la Națiunile Unite, unde a mobilizat condamnarea globală a invaziei Rusiei. Timpul petrecut acolo l-a pregătit pentru politica lui Trump, a spus el: „La urma urmei, nu suntem la Palatul Buckingham. Deci, de ce te-ai aștepta la amabilități și curtoazie europeană și lucruri de genul acesta? Este o țară complet diferită, un continent complet diferit, tradiții de comunicare diferite.”

Acea întâlnire din octombrie dintre Trump și Zelenski a fost rezultatul a luni de muncă în culise, a spus el. Înainte ca Trump să poată fi convins să ia măsuri de sancțiuni, Kievul trebuia să le demonstreze americanilor că rușii îi înșală, a spus Kisliția, care fusese deschis în trecut cu privire la ceea ce considera a fi o tendință a oficialilor administrației Trump de a repeta punctele de vedere ale Kremlinului.

În primăvară, negociatorul ales de Trump, Steve Witkoff, a părut să accepte argumentele lui Putin conform cărora Ucraina ar trebui să cedeze teritorii care nu sunt ocupate în prezent de trupele sale. „Spuneam tot timpul că Putin manipulează, că intenția exclusivă a lui Putin era să câștige timp, că nu era chiar dispus să aibă o înțelegere reală sau conversații reale cu administrația americană.”

Kisliția l-a confruntat chiar pe Witkoff la Paris pentru repetarea retoricii rusești, acesta afirmând: „I-am spus la una dintre întâlniri, știți, domnule Witkoff, problema dumneavoastră este că sunteți prea american. Americanii, în general, sunt foarte direcți, aud ce spui și spun ce vrei să auzi. În timp ce atitudinea est-europeană și bizantină este foarte elaborată și foarte dificilă, plină de aluzii și referințe”, a spus ministrul adjunct. „Witkoff credea de fapt ad litteram ceea ce îi spuneau rușii.”

Întrucât negocierile de pace din acest an s-au încheiat cu puține progrese, acestea au fost abandonate. Încă din vară, lupta a fost de a solicita mai multe acțiuni din partea partenerilor internaționali ai Ucrainei, a declarat ministrul adjunct de Externe, pentru a-l determina pe Putin să se întâlnească față în față cu Zelenski.

Deși s-a arătat deschis la progrese către pace, Kisliția nu pare surprins că discuțiile cu delegația rusă au dat rezultate limitate. „Este important să înțelegem că într-o dictatură nu poți avea discuții creative cu echipe de negociere care îl reprezintă pe dictator. Acestea vin cu un mandat foarte rigid și trebuie să apere pozițiile care le-au fost date. Pe lângă toate acestea, existau oameni care se controlau reciproc și apoi se raportau reciproc, cât de duri erau în prezentarea poziției lor”, a spus el.

„Așadar, în sistemul rusesc, trebuie să interacționezi direct cu dictatorul.”

De ce a fost anulat summitul Trump-Putin de la Budapesta. Mesajul Moscovei care a enervat Washingtonul

Raport al serviciilor secrete americane către Congresul SUA: Putin este tot mai hotărât să continue războiul din Ucraina