Compania daneză este dominată de divizia sa de transport maritim de containere, care joacă un rol vital în transportul bunurilor de consum, precum jucării, îmbrăcăminte și produse electronice, în întreaga lume.

El a făcut apel la SUA, Israel și Iran să ajungă la „un fel de acord” pentru a restabili rutele comerciale globale în Orientul Mijlociu, afirmând că aceasta ar fi o opțiune mai bună decât escortele navelor militare occidentale pentru redeschiderea căilor navigabile.

Războiul dintre Iran și Israel și SUA a dus la blocarea aproape completă a două rute maritime vitale și a provocat perturbări pe scară largă în economia globală.

În același timp, cele mai mari companii de transport maritim din lume evită, de asemenea, trecerea prin Marea Roșie din cauza amenințărilor la adresa securității.

Clerc a declarat: „În cele din urmă, trebuie să revenim la o situație în care libertatea de navigație și navigația pașnică să fie restabilite”.

Costul mai ridicat al călătoriilor mai lungi în jurul Capului Bunei Speranțe și prețurile mai mari ale petrolului înseamnă că transportul maritim devine mai scump, ceea ce sporește presiunile inflaționiste, a adăugat el.

„Principala preocupare este siguranța echipajelor noastre, siguranța bunurilor noastre”, a spus Clerc.

El a afirmat că, atâta timp cât amenințarea semnificativă a atacurilor cu drone rămâne, fără nicio garanție de armistițiu între cele două părți, „este foarte greu pentru noi să ne punem colegii și navele în pericol”.

Potrivit Organizației Maritime Internaționale (OMI) a ONU, cel puțin șapte marinari au fost uciși în Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului, iar alți câțiva au fost răniți.

Într-un discurs adresat luni unui comitet al OMI, secretarul general Arsenio Dominguez a declarat: „Acești marinari își îndeplinesc pur și simplu îndatoririle și prestează un serviciu esențial comunității globale, asigurând fluxul continuu de mărfuri și energie, și trebuie protejați de consecințele tensiunilor geopolitice mai ample”.

Purtătorul de cuvânt al guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a justificat blocada afirmând că țara trebuie să maximizeze „toate resursele”, inclusiv Strâmtoarea Hormuz, în timp ce se află în stare de război.

Înainte de conflict, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol trecea prin Strâmtoarea Hormuz, care este efectiv închisă din cauza amenințărilor Iranului de a viza transportul maritim.

Clerc a declarat pentru BBC: „Avem mecanisme tradiționale de contractare care transferă această fluctuație a prețului combustibilului, indiferent dacă acesta crește sau scade, către clienți. Așadar, în acest caz, aceste creșteri vor fi transferate către clienții noștri și, în final, către consumatori.”

În altă ordine de idei, marți, Ministerul Transporturilor din China a declarat că a convocat directorii executivi ai Maersk și ai unei alte companii de transport maritim pentru a discuta despre „operațiunile lor de transport maritim internațional”.

Discuțiile au fost convocate, potrivit unor surse, pentru a se plânge de creșterea tarifelor de transport în contextul războiului din Iran.

Costurile suplimentare se ridică la aproximativ 200 de dolari pentru un container standard de 20 de picioare, ceea ce înseamnă „o creștere de 15% până la 20% a unor costuri de transport”, a declarat Clerc.

Rivalii Maersk, MSC și Hapag-Lloyd, au majorat și ei tarifele din cauza întreruperilor serviciilor lor legate de Iran.

El a spus că perturbările cauzate de război au avut un „impact profund” asupra Maersk, a doua cea mai mare companie de transport maritim din lume, mulți clienți neprimind livrările regulate la data la care se așteptau.

Clerc a avertizat că acest lucru este „extrem de perturbator” într-o regiune care depinde în mare măsură de importurile de alimente. Aceasta înseamnă că există multe provocări logistice pentru a „menține alimentele în mișcare” și a se asigura că acestea „continuă să fie pe rafturile supermarketurilor”, în loc să se irosească pe nave sau în porturi.

Întrebat dacă este îngrijorat de penuria de produse, el a răspuns că „am văzut o reacție fantastică”, podurile terestre și camioanele încercând să mențină fluxul.

Cu toate acestea, este dificil să se transporte același volum pe uscat ca pe mare, iar Clerc a afirmat că, deși există suficientă capacitate pentru a menține fluxul celor mai importante mărfuri, multe exporturi, cum ar fi produsele petrochimice, „vor trebui să treacă pe plan secund pentru o perioadă”.

Guvernele, inclusiv cele ale Statelor Unite și Franței, au sugerat că escortele navale ar putea fi o modalitate de a redeschide căile navigabile.Șeful Maersk a declarat că o protecție „eficientă” ar putea fi „cel puțin o amânare temporară” pentru a repune navele în mișcare, dar a subliniat că nu este dispus să pună personalul în pericol.

Pare a fi ceva care ar fi binevenit de piețele energetice globale și ar aduce ușurare economiei mondiale. Când secretarul american al energiei, Chris Wright, a postat pe rețelele sociale că marina americană a escortat cu succes un petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, prețurile petrolului au scăzut brusc.

Cu toate acestea, ele au crescut din nou când postarea a dispărut și Casa Albă a declarat că niciun petrolier nu a fost escortat în afara strâmtorii.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, marile companii de transport maritim, inclusiv Maersk, au început o revenire treptată pe ruta Mării Roșii.

Amenințările cu atacuri ale grupării Houthi asupra navelor legate de conflictul dintre Hamas și Israel le-au determinat să nu mai utilizeze această rută timp de doi ani. Orice navă aflată acolo sau în strâmtoarea Hormuz rămâne vulnerabilă în contextul tensiunilor actuale.

Datele furnizate de firma de logistică KN Seaexplorer sugerează că, luni, 132 de nave rămâneau blocate în Golf. Numărul exact este greu de confirmat, având în vedere rapoartele conform cărora unele nave și-au oprit transpondere pentru a-și ascunde locația.

„Ești foarte aproape de coastele iraniene, așa că nu ai mult timp să reacționezi, deci ai nevoie de o prezență semnificativă a Marinei pentru a putea asigura protecție pe tot parcursul traseului”, a spus Clerc. „Personal, mi-e greu să cred că aceasta este soluția permanentă la această situație, deoarece traficul este foarte important”.

Citește și: Insula petrolului ce ține în viață regimul de la Teheran. De ce Trump nu a atacat-o și care este „jocul pe termen lung” al SUA în Iran