Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, 9 noiembrie, la Digi24, că justiția trebuie să fie realizată „obiectiv, imparțial și cu celeritate”, aducând în atenție și faptul că legile adoptate trebuie să fie constituționale.

„Nimeni nu trebuie să scape de justiție. Justiția trebuie să fie realizată obiectiv, imparțial, cu celeritate, astfel încât nicio persoană care este nevinovată să nu fie sancționată, dar și nici vreo persoană care este vinovată să nu ajungă la o situație în care să nu fie pedepsită.

Lucrurile trebuie să fie puse într-o perspectivă corectă. Acum se tot poartă în societate discuția despre graba de a adopta, sau nu, anumite legi. Să facem legi pentru a corecta anumite situații cât mai repede, cât mai prompt. Da, dar cu o condiție: ele să fie constituționale. 

În 2014 am adoptat Codul Penal, o nouă filosofie în ceea ce privește prescripția. Prescripția era susceptibilă, cea generală, de întreruperi ori de câte ori exista un act de procedură în cauză, fără ca persoana vizată de procesul penal să aibă cunoștință. Care era consecința reținută ulterior de Curtea Constituțională? Că un dosar putea să stea într-un sertar ani de zile, tot făcându-se acte de procedură într-un cerc închis, fără ca persoana vizată să aibă cunoștință că față de ea se desfășoară niște proceduri”, a declarat ministrul Justiției.

Conform acestuia, în 2018, CCR a declarat că soluția legislativă încalcă drepturi fundamentale.

„O lege neconstituțională, pentru că în 2018 a venit Curtea Constituțională și a spus: această soluție legislativă încalcă niște drepturi fundamentale cu privire la predictibilitate, la respectarea unor garanții fundamentale procesuale. Și a declarat-o neconstituțională, după patru ani de zile prima decizie a CCR.

A doua vine în 2022 și întărește dezlegarea dată în 2018. 2022 înseamnă opt ani după adoptarea soluției legislative din 2014. 

În acest context, se ajunge la concluzia în jurisprudență; jurisprudența este acea dimensiune practică a dezlegării unui raport de drept pe baza unor legi. Când jurisprudența constată că legea este neconstituțională, declarată neconstituțională, că filosofia pe care o aplicase patru ani, sau opt ani, se schimbă ca urmare a deciziilor CCR, se schimbă și jurisprudența.

Iată, pe scurt explicat, cum se ajunge la faptul că persoane erau condamnate în baza unei interpretări. După deciziile CCR, interpretarea aceea s-a modificat și s-a ajuns la căi extraordinare de atac, bulversând percepția publicului.

Din 2022, prin Ordonanța 71, această chestiune a fost rezolvată de către legiuitor. Cu alte cuvinte, prescripția este clar reglementată acum, și astfel de situații nu pot să mai aibă loc pentru fapte săvârșite după intrarea în vigoare a legii din 2022.

Pentru toate celelalte există niște principii de drept, în materie substanțială de drept material, adică principiul Mitior Lex, legea cea mai favorabilă, care permite persoanei condamnate să se prevaleze de legea cea mai favorabilă. 

În acest context, se ajunge la astfel de soluții. Ne trebuie foarte multă rigoare în legiferare, foarte multă atenție pentru constituționalitate, astfel încât să nu mai întâmpinăm situații de această manieră, care să conducă la ipoteze de neconstituționalitate după foarte mult timp și să modifice și jurisprudența”, a mai spus Radu Marinescu.

Despre ipoteza eliminării termenului de prescriere pentru faptele de corupție, ministrul Justiției a afirmat că este „o temă de discutat din punct de vedere juridic”.

„O astfel de lege, dacă ipotetic ar fi adoptată, practic ar opera numai pentru viitor. Dacă am adopta-o de mâine, ea se va referi numai la faptele care sunt săvârşite după intrarea sa în vigoare, ceea ce înseamnă că toate celelalte fapte săvârşite până în ziua de mâine vor sta sub rigoarea legilor anterioare, adică vor fi în aceeaşi ecuaţie de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale. Care ar fi eficacitatea unei astfel de demers? Este un semn de întrebare”, a adăugat Radu Marinescu.

El a amintit că problema prescripției a fost „corectată” prin Ordonanţa 71.

„Care ar mai fi eficacitatea unei astfel de iniţiative, din moment ce deja am aşezat chestiunea prescripţiei speciale şi prescripţiei generale, pe nişte temeiuri corecte, printr-o măsură legislativă adoptată în 2022? Însă îmi permit să vă mai întreb o chestiune. Procesul penal şi orice proces în sine trebuie să se desfăşoare cu celeritate. Ce înseamnă celeritate? Obligaţia organului judiciar să fie activ, să se implice, să urmărească. (...) Dar aş vrea să vă spun un lucru pe care eu îl cred cu tărie după 30 de ani de experienţă juridică: eficacitatea dreptului se constată prin exercitarea atribuţiilor de către organele judiciare cu promptitudine, şi cu corectitudine. Pentru că, dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care, considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos. Păi să fim capabili să facem acest lucru cu toţii. E foarte important să aplicăm legea, procuror, judecător, organ de poliţie judiciară, cu celeritate, promptitudine egală cu toată lumea”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Citește și:

Sebastian Vlădescu și Ionuţ Costea au ieșit din închisoare: ÎCCJ a decis că faptele s-au prescris. Pedeapsă redusă pentru Darius Vâlcov

Ce spune ministrul Justiției după ce ÎCCJ a decis eliberarea lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea: Este o situație regretabilă