Primii oameni de acum milioane de ani ar fi putut fi inventatori, potrivit unei descoperiri făcute în nord-vestul Kenyei, scrie BBC. Cercetătorii au descoperit că oamenii primitivi care au trăit în urmă cu 2,75 milioane de ani, într-un sit arheologic numit Namorotukunan, au folosit încontinuu unelte din piatră timp de 300.000 de ani.

Până acum, dovezile sugerau că utilizarea uneltelor de către oamenii timpurii era sporadică — apărută întâmplător și rapid uitată. Descoperirea de la Namorotukunan este prima care arată că tehnologia a fost transmisă de-a lungul a mii de generații.

Potrivit profesorului David Braun, de la Universitatea George Washington din Washington D.C., care a condus cercetarea publicată în revista Nature Communications, descoperirea oferă „dovezi extrem de solide” pentru o schimbare radicală în înțelegerea evoluției umane.

„Credeam că folosirea uneltelor a fost doar o scurtă etapă care pe urmă a dispărut. Dar când vedem 300.000 de ani de continuitate, e clar că nu e cazul”, a spus el.

„Aceasta este o lungă continuitate a comportamentului. Folosirea uneltelor de către oameni și strămoșii lor este, probabil, mult mai veche și mai constantă decât credeam.”

Citește și: Cercetătorii au descoperit o nouă specie de hominizi care ar putea schimba povestea evoluției omului

Arheologii au petrecut zece ani la Namorotukunan, descoperind 1.300 de așchii ascuțite, pietre de lovire și nuclee de piatră, toate create prin cioplirea atentă a rocilor adunate din albiile râurilor. Aceste unelte au fost realizate folosind o tehnologie numită Oldowan, prima metodă larg răspândită de fabricare a uneltelor din piatră.

Aceleași tipuri de unelte au fost găsite în trei straturi distincte — cu cât stratul este mai adânc, cu atât este mai vechi momentul surprins în timp. Multe dintre pietre au fost alese special pentru calitatea lor, ceea ce sugerează că meșterii erau pricepuți și știau exact ce căutau, a explicat Dr. Dan Palcu Rolier, geolog senior la Universitatea din São Paulo, Brazilia.

„Ceea ce vedem aici este un nivel incredibil de sofisticare”, a declarat el pentru BBC News.

„Acești oameni erau geologi foarte abili. Știau cum să găsească cele mai bune materiale, iar uneltele lor sunt excepționale — unele sunt atât de ascuțite încât te poți tăia cu ele.”

Dovezile geologice arată că folosirea uneltelor i-a ajutat probabil să supraviețuiască unor schimbări climatice dramatice.

Citește și: Morminte de acum 100.000 de ani dezvăluie noi detalii despre coexistența neanderthalienilor cu specia omului modern

„Peisajul s-a transformat din zone mlăștinoase și verzi în pajiști arse și semideșerturi”, a spus Rahab N. Kinyanjui, cercetător principal la Muzeele Naționale ale Kenyei.

Astfel de schimbări bruște ar fi forțat, de obicei, animalele să evolueze sau să migreze. Însă oamenii din regiune au reușit să prospere adaptându-și tehnologia, nu corpurile, potrivit lui Dr. Rolier.

„Tehnologia le-a permis acestor locuitori timpurii ai regiunii Turkana de Est să supraviețuiască într-un peisaj aflat în schimbare rapidă — nu prin adaptarea lor biologică, ci prin adaptarea modului în care își procurau hrana.”

Urmele uneltelor de piatră din diferite straturi arată că, timp de sute de milenii, acești oameni primitivi au contrazis evoluția biologică, găsind metode de a controla lumea din jurul lor, în loc să se lase controlați de ea.

„Folosirea uneltelor a însemnat că nu mai trebuiau să evolueze modificându-și trupurile pentru a se adapta la schimbări. În loc de asta, au dezvoltat tehnologia necesară pentru a obține hrană — unelte pentru a deschide carcase de animale și a dezgropa plante”, a explicat el.

La sit au fost descoperite oase de animale tăiate și sparte, semn că aceste unelte erau folosite constant pentru a consuma carne.

„Tehnologia le-a oferit un avantaj uriaș”, spune Dr. Rolier.

„Pe măsură ce mediul se schimba, ei puteau accesa diferite tipuri de hrană. Chiar dacă sursele se modificau, datorită tehnologiei puteau depăși provocările și găsi resurse noi.”

În jurul anului 2,75 milioane î.Hr., regiunea era populată de unii dintre primii oameni, care aveau creiere relativ mici. Aceștia ar fi trăit alături de strămoși mai vechi — australopitecii, cu dinți mai mari și trăsături intermediare între cimpanzei și oameni.

Citește și: În cât timp ar dispărea omenirea dacă nu s-ar mai naște deloc copii. Concluziile experților

Folositorii uneltelor de la Namorotukunan erau, cel mai probabil, parte din aceste grupuri — sau chiar ambele.

Descoperirea contrazice ideea larg acceptată că folosirea continuă a uneltelor a apărut mult mai târziu, între 2,4 și 2,2 milioane de ani în urmă, când oamenii aveau deja creiere mai mari, afirmă profesorul Braun.

„Până acum, s-a crezut că o creștere semnificativă a dimensiunii creierului a fost cea care a permis dezvoltarea tehnologiei. Dar ceea ce vedem la Namorotukunan arată că aceste unelte timpurii au fost folosite înainte de acea creștere cerebrală.”

„Probabil am subestimat enorm acești oameni timpurii și strămoșii lor. Putem urmări originile capacității noastre de a ne adapta prin tehnologie mult mai devreme decât am crezut — până la 2,75 milioane de ani în urmă, și, cel mai probabil, chiar mai devreme.”