Orban, în vârstă de 62 de ani, a evocat perspectiva unui sistem prezidențial după o întâlnire de luna trecută la Casa Albă cu aliatul său, președintele Donald Trump, spunând că planul a fost „întotdeauna pe masă”.
Parlamentul Ungariei a aprobat miercuri un proiect de lege al partidului Fidesz al lui Orban, care îngreunează demiterea unui președinte din funcție de către parlamentari în viitor.
Ideea de a transforma rolul ceremonial al șefului statului în ceva puternic ar putea fi doar reflecția unui lider care a transformat Ungaria într-o autointitulată democrație „iliberală”. Însă, având în vedere precedentele din Turcia și Rusia, la Budapesta se vorbește că Orban nu va pleca în liniște dacă va pierde primele alegeri, din ultimele două decenii.
Potențialul ingineriei constituționale este un aspect pe radarul partidului de opoziție Tisza, al cărui lider, Peter Magyar, avea legături strânse cu eșalonul superior al Fidesz prin intermediul prietenilor și familiei.
Posibilitatea ca Orban să impună o revizuire a președinției este unul dintre numeroasele scenarii pe care Tisza nu le-a exclus, potrivit unei persoane familiarizate cu gândirea conducerii partidului.
Biroul lui Orban nu a răspuns solicitării de a comenta situația. Nici Tisza nu a comentat.
Orban a declarat luna trecută că a luat în considerare trecerea la un sistem prezidențial după fiecare dintre cele patru victorii electorale anterioare, înainte de a decide împotriva acestui sistem într-o țară în care prim-ministrul deține cea mai mare putere.
O victorie electorală la fel de dominantă este însă în prezent îndepărtată, conform sondajelor, ceea ce ridică posibilitatea ca liderul cu cel mai lung mandat al UE să decidă diferit cu privire la o schimbare către președinție, potrivit conversațiilor cu experți și analiști politici.
Dacă Fidesz câștigă în aprilie, Orban ar putea continua să dicteze deciziile în calitate de președinte, în timp ce va delega afacerile guvernamentale zilnice unui aliat de încredere precum Janos Lazar, ambițiosul ministru al construcțiilor și transporturilor din Ungaria. Orban ar continua să se concentreze pe politica externă, un aspect care a atras recent critici pe fondul crizei costului vieții pe plan intern.
Dacă ar pierde alegerile, Orban, în calitate de președinte, ar putea afecta capacitatea maghiarilor de a repoziționa Ungaria ca membru loial al UE, după ani de antagonism cu Bruxelles-ul pe teme precum statul de drept și corupția, până la vetourile privind sprijinul pentru Ucraina. Această cale ar fi însă riscantă, dacă ar fi percepută ca mergând împotriva voinței populare, a declarat o persoană familiarizată cu această gândire.
UE se grăbește să ocolească Ungaria lui Viktor Orban, în privința activelor rusești, pentru a sprijini Ucraina (Financial Times)
Problema este momentul potrivit. În absența unei noi victorii zdrobitoare, Orban ar trebui să folosească actuala majoritate parlamentară a Fidesz înainte de alegerile din aprilie. În Ungaria, parlamentul votează cine ar trebui să fie șeful statului. Actualul președinte, aliatul Fidesz și fostul judecător al Curții Constituționale, Tamas Sulyok, ar trebui, de asemenea, să se retragă. Mandatul său urmează să expire în 2029.
Asta înseamnă că orice trecere la un sistem în care președintele are mai multă putere s-ar putea produce până la începutul anului viitor, potrivit lui Daniel Hegedus, director pentru Europa Centrală la Fondul Marshall German din Berlin.
„Ar fi planul de urgență pentru a salva sistemul Orban, o recunoaștere a faptului că nu se poate face prin intermediul urnelor”, a spus Hegedus. „Este riscant, dar nu poate fi exclus.”
Orban a rescris regulile electorale de la revenirea la putere în 2010, reducând numărul de parlamentari din parlament și redesenând limitele electorale. Un sondaj realizat pe 1.000 de adulți de compania de cercetare maghiară Political Capital, publicat săptămâna aceasta, a constatat că 63% dintre respondenți se așteaptă ca Fidesz să facă mai multe schimbări înainte de aprilie.
Contextul internațional favorabil ar putea, de asemenea, să ajute. După alegerile din Ungaria din 2022, UE a suspendat o mare parte din finanțarea sa. Acțiunea nu a reușit însă să-l țină în frâu pe Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și China și a continuat să erodeze libertățile civile pe plan intern.
Având în vedere că Washingtonul subminează acum acordurile de securitate transatlantice, UE are probleme mai mari, în timp ce Trump l-a lăudat luna trecută pe Orban drept un „mare lider”.
„Nu va exista nicio influență externă asupra lui Orban”, a spus Hegedus. „Mediul internațional a devenit incredibil de permisiv pentru ingineria constituțională.”
Conform standardelor regionale, șeful statului ungar este slab. În România, președintele este responsabil de politica externă și participă la summiturile UE. În Polonia, noul președinte naționalist a respins unele dintre legislațiile prim-ministrului Donald Tusk. Președintele de la Budapesta poate trimite proiecte de lege spre revizuire, deși acest lucru rareori a împiedicat agenda lui Orban.
După întâlnirea cu Trump la Washington, luna trecută, Orban a lăudat puterea unui sistem prezidențial.
Transferul de influență între președinte și prim-ministru face parte de mult timp din strategia autoritară.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, cu care Orban s-a întâlnit luni la Istanbul, a renunțat la funcția de premier pentru a deveni primul președinte ales direct al țării în 2014. El este în funcție de atunci, principalul său contracandidat fiind acum în închisoare.
Vladimir Putin a devenit prim-ministrul Rusiei pentru a evita limitarea mandatelor prezidențiale, doar pentru a reveni ca șef de stat.
În Ungaria, o generație se maturizează fără a cunoaște alt lider decât Orban. Înarmat cu o supermajoritate legislativă după fiecare dintre ultimele patru alegeri parlamentare, Orban i-a ales pe loialiști precum Sulyok ca șef al statului.
Citește și:
„Plămânii s-au separat de ficat”: Viktor Orban acuză comisarii de la Bruxelles că „îi atacă pe unguri pe la spate” pe tema migrației