De Wever a spus că Europa trebuie să se reînarmeze „și, în același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recâștigăm accesul la energie ieftină. Este vorba de bun simț. În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să o spună cu voce tare”.

„Aducerea Rusiei în genunchi ar fi posibilă doar cu sprijin 100% din partea Statelor Unite”, a afirmat el, adăugând că Washingtonul este uneori mai aproape de Vladimir Putin decât de Volodimir Zelenski.

Vicepremierul și ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, s-a distanțat rapid. „Rusia refuză să permită participarea europeană la masa negocierilor. Se ține de cerințele maximaliste”, a spus el. „Atât timp cât durează asta, discuțiile despre normalizare vor fi percepute ca un semn de slăbiciune care va submina unitatea europeană, de care avem nevoie mai mult ca niciodată”, a comletat Prevot.

Prévot, dintr-un partid de centru care face parte din coaliția lui De Wever, a declarat că reducerea presiunii i-ar „da lui Putin exact ceea ce își dorește”.

Întrebat despre comentariile lui De Wever, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a reamintit cerințele pe care Rusia le-a formulat în 2021, cu puțin timp înainte de invazia sa la scară largă a Ucrainei.

Acestea au inclus retragerea de către NATO a oricăror trupe sau arme desfășurate în țările care au intrat în alianță după 1997, ceea ce înseamnă, practic, o mare parte din Europa de Est, inclusiv Polonia, statele baltice și țările balcanice.

Budrys a spus: „Le știm cerințele din 2021. Și acestea nu vor fi legate doar de Ucraina, ci vor fi legate și de noi, de desfășurarea forțelor și de multe alte lucruri. Așa că trebuie să ne adunăm puterile.”

El a spus că se așteaptă la un rezultat pozitiv din discuțiile cu Rusia atunci când Europa va avea „bețele în mâini”, invocând utilizarea activelor rusești înghețate, care sunt deținute în mare parte în Belgia.

Nu este prima dată când De Wever se opune curentului dominant al UE. El a jucat un rol esențial în blocarea utilizării de către UE a activelor înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Belgia ar putea fi obligată să ramburseze banii în cazul oricărei acțiuni în justiție.

Liderii UE au convenit în schimb să ia un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a finanța efortul de război și finanțele publice ale Ucrainei, dar Ungaria amână planul.

Preferința lui De Wever pentru revenirea la energia ieftină din Rusia este, de asemenea, în contradicție cu planurile UE. Blocul comunitar a convenit în decembrie să elimine treptat tot gazul rusesc până în noiembrie 2027 și a reiterat obiectivul de a pune capăt importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul aceluiași an.

Comisarul UE pentru Energie, Dan Jørgensen, a declarat luni reporterilor că este important să se respecte aceste obiective. „Am fost prea mult timp dependenți de energia din Rusia, ceea ce i-a permis lui Putin să ne șantajeze cu energie, să folosească energia ca armă împotriva noastră”, a spus el.

El a subliniat că ar fi „o greșeală din partea noastră să repetăm ​​ceea ce am făcut în trecut”.