Strategia de politică externă caracteristică administrației Trump în al doilea mandat – „Reckless Peacemaker” (Păstrătorul păcii imprudent/nesăbuit), decisivă și imprevizibilă – se confruntă cu o criză politică internă pe mai multe fronturi, potrivit unui nou sondaj realizat de Institutul pentru Afaceri Globale (IGA) al Eurasia Group, scrie Kyiv Post.
În timp ce atenția politică a rămas concentrată asupra dezastrului din Ucraina, un procent net de 19% dintre americani consideră că administrația agravează războiul. Nemulțumirea publicului se extinde la însăși structura puterii executive și la un rival geopolitic important.
La nouă luni de la instalarea administrației, sondajul IGA constată o rezistență profundă a publicului față de impulsurile unilaterale ale președintelui, chiar dacă aceste impulsuri au remodelat poziția Partidului Republican cu privire la puterile de război.
Respingând „președinția imperială”, aproape trei sferturi (74%) dintre americani se opun utilizării forței militare de către președinte în străinătate fără aprobarea Congresului.
Acest sentiment este împărtășit de întreg electoratul, dar este cel mai pronunțat în rândul stângii, 94% dintre democrați cerând aprobarea Congresului pentru acțiuni militare.
Cea mai explozivă constatare din punct de vedere politic este însă realinierea radicală a bazei republicane: Înainte ca președintele Trump să se întoarcă la funcție, 77% dintre respondenții republicani considerau că Congresul trebuie să aprobe acțiunile militare în străinătate. Acest procent a scăzut la doar 50%.
Scăderea de 27 de puncte (de la 77% la 50%) relevă o schimbare constituțională dramatică, în concordanță cu viziunea expansivă a președintelui asupra autorității executive.
Mișcarea „America First”, care odată promitea să pună capăt „războaielor fără sfârșit”, pare acum dispusă să acorde președintelui autoritate practic nelimitată pentru a începe altele noi.
Acest lucru pune Casa Albă pe o traiectorie de coliziune cu majoritatea publicului american – și cu poziția istorică a propriului partid – pe măsură ce continuă să extindă operațiunile militare în locuri precum emisfera vestică.
Politica privind Ucraina, unde diplomația tranzacțională a administrației are un rating net de -19% pentru agravarea războiului, este doar o parte a dezamăgirii globale.
Sondajul IGA, care a cerut americanilor să evalueze administrația pe 13 aspecte de politică externă, relevă că cel mai grav eșec perceput nu este Moscova, ci Beijingul.Americanii au evaluat performanța lui Trump în ceea ce privește tensiunile cu China ca fiind cea mai slabă performanță în politica externă dintre toate cele 13 aspecte evaluate.
Această dezaprobare profundă, cu o evaluare negativă netă de -38%, subliniază dificultatea cu care se confruntă administrația în gestionarea a ceea ce majoritatea analiștilor identifică ca fiind cea mai importantă provocare geopolitică a secolului.
Datele combinate conturează imaginea unui aparat de politică externă care nu numai că nu reușește să-și îndeplinească promisiunea de stabilitate – fie în Ucraina, fie în Asia –, dar subminează în mod activ controlul tradițional asupra puterii prezidențiale, publicul fiind profund sceptic în toate privințele.