București, Cluj, Brașov, Suceava, Iași, Târgu Mureș. Sunt doar câteva dintre orașele mari ai căror locuitori își doresc centuri verzi care să îi apere de poluare și efectele schimbărilor climatice. De un an și patru luni avem o lege care protejează aceste păduri dar specialiștii de la ministerul mediului încă nu se înțeleg în privința normelor de aplicare.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: Sunt câteva aspecte care sunt cumva în contradictoriu în opiniile experților și trebuie să le clarificăm înainte să mergem, dar cel târziu anul acesta va trebui să fie aprobate aceste norme, nu de alta dar ne dorim ca pădurile din jurul orașelor să fie protejate cu adevărat.
Adrian Dohotaru, activist de mediu: Noi ce facem între timp e că propunem un draft pentru minister care să vină din Cluj, adică de jos în sus dacă nu se mișcă ministerul în timp util, și să propunem un draft de norme care este lucrat nu doar de specialiști din Cluj, ci și de specialiști din alte orașe din România, în special București, Suceava, Arad.
Eliana Sevianu și Viorel Arghius sunt lectori la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului. Alături de alți colegi au lucrat la studiul privind biodiversitatea pădurii Hoia, document fără de care nu pot fi demarate procedurile privind declararea zonei ca „arie naturală protejată”.
Eliana Sevianu, lector universitar: Avem aici o populație unică a unei mici broscuțe care este o specie de importanță europenă și care formează aici o populație unică prin faptul că este atât de aproape de un mare oraș. Nicăieri nu se mai găsește așa ceva.
Concluzia cercetătorilor a fost că zona îndeplinește criteriile pentru a fi declarată arie naturală protejată. Documentul, comandat chiar de primaria Cluj-Napoca, a fost finalizat încă din 2023. De atunci, în mod inexplicabil, este ținut ascuns prin sertarele instituției iar demersurile privind declararea zonei „arie naturală protejată” sunt amânate de la un an la altul.
Viorel Arghius, lector universitar: Nu știm nimic. Știm că este ținut pe la sertare, că poate în viitor se va face ceva cu el, e păcat că s-au investit niște bani, că ne-am chinuit și noi atât, că banii au fost puțini, am lucrat din pasiune mai mult.
Adrian Dohotaru, activist de mediu: Noi spunem primăriei - scoateți-l din sertar, discutați-l în contextul unui inel verde metropolitan, și astfel Hoia să facă parte din această centură verde a orașului.
Am vrut să aflăm care sunt motivele tergiversării. Primarul Emil Boc ne-a transmis că este foarte ocupat și nu are timp nici măcar câteva minute pentru un interviu. A desemnat-o să ne răspundă la întrebări pe Iulia Perșa, purtătoare de cuvânt a instituției.
Iulia Perșa, purtător de cuvânt Primăria Cluj-Napoca: Împreună cu toate instiuțiile încercăm să rezolvăm acest demers și să se întâmple cât mai repede posibil.Reporter: Păi, am înțeles, ideea este de ce în acești trei ani nu s-au mișcat lucrurile deloc.Iulia Perșa: Asta nu pot să vă spun eu.Reporter: Trebuie să întrebăm în altă parte.Iulia Perșa: Pot să revin, pot să dau un telefon la colega mea?
Iulia Perșa: Oare noi unde ne-am poticnit cu demersul nostru de a... Dar nu poți să vii până la mine, că eu sunt aici cu domnul de la Digi, afară. Deci practic îl actualizăm pentru Natura 2000? Bine.
Nici de la Prefectură lucrurile nu se văd mai clar.
Maria Forna, prefectul județului Cluj: Vom studia în perioada următoare să vedem care sunt blocajele și împreună cu societatea civilă, respectiv primăria Cluj-Napoca, dar și cu experți de la Ministerul Mediului, ne putem pune la aceeași masă.
Până să se pună toată lumea la aceeași masă, pădurea, considerată și „plămânul Clujului” este tăiată la ras de Romsilva, iar presiunile imobiliare sunt imense.
Eliana Sevianu, lector universitar: Să maximalizezi doar beneficiul economic al pădurii, că scoți lemn, însemnă să scazi foarte mult celelelate beneficii pe care le aduce pădurea care sunt aer curat, fixarea solului, protecția împotriva inundațiilor, habitat pentru biodiversitate și loc de relaxare pentru cetățenii clujului.
Adrian Dohotaru, activist de mediu: Am avut noi mai multe proteste împotriva unor dezvoltări imobiliare pe care în urma mai multor sesizări le-am oprit, și până la urmă și asta este o bucurie, că vorbim de proiecte imobiliare de zeci și sute de milioane de euro care erau efectiv lipite de pădure.
În marile centre urbane ale Europei, pădurile din proximitate sunt privite ca un element strategic în lupta cu schimbările climatice, cu poluarea și cu extinderile imobiliare necontrolate. Este fundamental ca și autoritățile de la noi să înțeleagă cu ce se confruntă și să ia măsurile necesare protejării pădurilor periurbane, atâtea câte au mai rămas.