Igor Ratcin, un consultant politic, și traducătorul Lev Lakștanov au fost arestați anul trecut în luna august, fiind acuzați, printre altele, de terorism, spionaj și trafic de influență. Cei doi ruși ar fi făcut parte dintr-o operațiune ce avea ca scop schimbarea direcției politice a Angolei.
Republica Centrafricană, Mali și Madagascar sunt țările în care agenții asociați cu Grupul Wagner s-au implicat cel mai mult, însă rețeaua Africa Politology, numită și simplu „Compania”, a desfășurat activități secrete și în timpul campaniilor electorale din Africa de Sud și Namibia în perioada 2019-25, potrivit unei investigații jurnalistice publicate recent.
Prin organizarea unor campanii de denigrare împotriva opoziției din aceste țări și folosind documente false, agenții ruși au susținut candidați considerați proruși.
Avocații celor doi ruși arestați în Angola au spus că ei nu au legături cu Africa Politology sau cu Grupul Wagner, că nu acționau în interesul statului rus și că lucrau împreună pentru a crea un centru cultural rus în Luanda, potrivit BBC.
Angola este un mare producător de petrol și exportator de diamante. Poziția strategică și resursele naturale ale țării au atras mereu interesul Moscovei. Cu toate că cele două state au avut relații apropiate în timpul Războiului Rece, Angola a început în ultimii ani să iasă din sfera de influență a Rusiei.
Compania Alrosa, cel mai mare producător de diamante din Rusia, și banca VTB au fost forțate să părăsească Angola din cauza sancțiunilor internaționale impuse după declanșarea războiului din Ucraina.
Președintele João Lourenço a dezvoltat relații mai apropiate cu Occidentul și nu s-a mai întâlnit cu Vladimir Putin din 2019.
Operațiunea agenților ruși indică faptul că Moscova este îngrijorată de „direcția în care se îndreaptă Angola sub administrația Lourenço”, a explicat Alex Vines, directorul programului Africa din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe.
„Există clar un element de dezinformare rusească în încercarea de a atrage mai multă simpatie pentru Federația Rusă”, a mai spus Vines.
Doi angolezi au fost arestați împreună cu cei doi cetățeni ruși, fiind acuzați că făceau parte din aceeași operațiune. Jurnalistul sportiv Amor Carlos Tomé și activistul politic Francisco Oliveira ar fi fost recrutați de agenții ruși și sunt acuzați de terorism, spionaj și trafic de influență.
Procurorii au spus că agenții ruși au ajuns prima dată în capitala Angolei în 2024 sub pretextul că vor deschide un centru cultural rus, însă proiectul nu a mai fost finalizat.
Printre aceștia s-a numărat și Maxim Șugalei, un agent rus sancționat de UE pentru legăturile sale cu Grupul Wagner și pentru campaniile de dezinformare pe care le-a condus. Activitățile sale din Africa au fost prezentate într-o serie de filme de acțiune sponsorizate de Prigojin.
Agenții ruși au plătit mai mulți jurnaliști și experți din Angola pentru a răspândi informații false și de propagandă în presa locală cu scopul de a „provoca schimbări politice”. Sumele primite au fost de peste 24.000 de dolari.
Autoritățile din Angola susțin că acțiunile suspecților fac parte dintr-o operațiune de influență mai amplă pentru subminarea încrederii în partenerii occidentali și discreditarea politicii externe a președintelui Lourenço.
Un consilier politic care a lucrat în trecut cu Prigojin în cadrul proiectelor sale din Africa a criticat operațiunea agenților ruși, pe care îi consideră niște amatori.
„Anul acesta (2025), ei au dat întreaga operațiune din Africa pe mâna unor idioți totali”, a spus el pentru BBC. „Parcă i-au luat din piața Sadovod (din Moscova). Și chiar înainte de Anul Nou, au vrut publicații în presa din Angola. Dar eu le-am zis să se ducă naibii.”
O postare din ianuarie 2025 de pe o pagină de Facebook care imita un post local de știri avertiza că Angola ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina, în timp ce o altă postare făcută cu o lună mai devreme critica Coridorul Lobito, un proiect feroviar susținut de Occident, pe unde sunt transporte minerale din zona centrală a Africii înspre porturile din vestul Angolei.
Postările online au ajuns mai apoi și pe un site de știri din Angola, unde proiectul era comparat cu „un pact cu diavolul”. Alți șase agenți ruși care făceau parte din aceeași rețea au activat în Angola în perioada 2024-25.
Procurorii i-au acuzat pe Lakștanov și Ratcin că s-au întâlnit cu mai mulți politicieni angolezi din partidele MPLA și Unita, oferind până la 15 milioane de dolari sub formă de fonduri de campanie, precum și asistență în domeniul securității, consultanță strategică și strângere de informații.
Angola s-a confruntat anul trecut cu cele mai violente proteste de la încheierea războiului civil dintre Unita și MPLA, în 2002. Ceea ce a început inițial ca o grevă pașnică organizată de șoferii de taxi s-a transformat rapid într-o revoltă sângeroasă extinsă la nivelul întregii țări.
Cel puțin 29 de persoane au fost ucise și peste 1.200 au fost arestate, potrivit datelor oficiale.
Activiștii au acuzat poliția de folosirea „excesivă” a forței contra protestatarilor. Procurorii îi acuză pe agenți ruși că au orchestrat protestele.
Mulți jurnaliști și activiști angolezi resping ideea că protestele nu s-ar fi răspândit în mod organic și acuză autoritățile că s-ar folosi de ruși drept țapi ispășitori.
„Oamenii protestau din cauza condițiilor de trai, nu pentru că cineva din altă țară le-a spus să o facă”, a zis Sheila Nhancale, cercetătoare angoleză de la Human Rights Watch.
Procurorii au fost criticați pentru greșelile de ortografie și alte erori incluse în acest dosar penal. Spre exemplu, procurorii au spus că operațiunea rusească a început pe 9 octombrie 2024, odată cu sosirea lui Maxim Șugalei și a altor agenți ruși în Angola, dar Șugalei a fost arestat în Ciad pe 19 septembrie 2024 și a fost eliberat abia în noiembrie, când a fost expulzat în Rusia.
Rușii arestați ar putea fi trimiși înapoi în Rusia dacă vor fi condamnați, însă autoritățile de la Moscova nu par să se grăbească să le ofere asistență.
„Logica este simplă: acești oameni nu executau sarcini oficiale de stat, ei erau doar niște contractori”, a explicat o sursă apropiată de comunitatea diplomatică din Rusia. „Poziția Rusiei în [Angola] este deja una slabă, așa că nu are niciun rost să facă situația și mai rea.”
„Lasă aceste rămășițe ale operațiunii lui Prigojin să își rezolve problemele singuri”, a spus sursa BBC.