Viktor Orban continuă un balet greu de înțeles pentru analiștii de pe întreg globul. Este singurul lider european care vrea să se bucure de avantajele petrolului rusesc, dar să-și păstreze și avantajul prieteniei cu Donald Trump, care a impus recent cele mai dure sancțiuni împotrivit celor doi giganți petrolieri ruși. BBC încearcă să înțeleagă baletul acestuia într-o amplă analiză. 

„Există o rețea care se opune războiului în lume, cu două puncte: unul al puterii condus de președintele SUA și unul al spiritului găsit aici, alături de Sfântul Părinte”, a declarat Viktor Orban săptămâna trecută, după întâlnirea cu Papa Leo la Vatican.

„Ne tragem puterea, motivația și binecuvântarea de la amândoi”, a spus premierul ungar.

Dacă se gândea la aliatul său de la Casa Albă, președintele american Donald Trump, atunci gândurile sale s-ar fi putut îndrepta către o întâlnire delicată care îl așteaptă vineri la Washington.

Omul pe care Trump l-a numit „mare lider” și care a stârnit multă admirație în cercurile Maga, se află brusc într-o poziție neobișnuită – în dezacord cu președintele american pe o chestiune de importanță crucială.

În centrul discuțiilor se va afla noua presiune exercitată de SUA asupra Ungariei și Slovaciei pentru a renunța urgent la petrolul rusesc – ultima mișcare a lui Trump în eforturile sale de a presa Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Întrebat recent dacă Trump a mers prea departe în impunerea de sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Orban a răspuns: „Din punctul de vedere al Ungariei, da”.

Orban a folosit dependența puternică a țării sale de petrolul și gazul rusesc pentru a-și promova agenda în mai multe moduri.

El a folosit-o ca armă pentru a ataca Bruxelles-ul, ca mijloc de a-și menține relațiile bune cu Moscova și ca platformă pe care speră să câștige realegerea în aprilie anul viitor în Ungaria. El a promis alegătorilor „energie rusească ieftină”.

El va intra în această campanie electorală prezentându-se ca o persoană de încredere într-o lume din ce în ce mai nesigură. Însă Orban se află în urma în majoritatea sondajelor de opinie, după ce guvernul său a fost zguduit de ascensiunea fulminantă a liderului partidului de opoziție Tisza, Peter Magyar.

Premierul maghiar a fost, de asemenea, nemulțumit de repetatele atacuri cu drone ucrainene asupra conductei Drujba din această vară, care au întrerupt temporar aprovizionarea țării sale.

Înalți oficiali maghiari au sugerat de luni de zile că războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit până la sfârșitul anului – o afirmație aparent absurdă, până când luna trecută a apărut știrea despre summitul planificat la Budapesta între Trump și președintele rus Vladimir Putin.

Însă planurile atent elaborate de Orban au început să se destrame pe 21 octombrie, când Casa Albă a anunțat că summitul a fost anulat. Guvernul lui Orban lucra în secret de luni de zile la planurile summitului. Balazs Orban, directorul politic al lui Orban (fără nicio legătură de rudenie), se bucură de relații strânse cu vicepreședintele american JD Vance și se crede că a jucat un rol important.

Orban speră să-l convingă pe Trump să reducă presiunea asupra Ungariei cel puțin până la alegeri, când cei doi se vor întâlni la Washington. Guvernul maghiar pare să mizeze pe ideea că Trump este plictisit de războiul din Ucraina și vrea să-i întoarcă spatele dacă nu se ajunge la un acord în curând. Orban s-a opus vehement sprijinului militar și financiar occidental pentru Ucraina și exclude aderarea Ucrainei la NATO și la UE. El îl descrie pe Trump ca pe un președinte pro-pace, respingând cu dispreț ceea ce el consideră a fi belicistii din UE.

Punctul culminant al summitului anulat de la Budapesta ar fi fost momentul în care ar fi apărut pe balconul mănăstirii carmelite de pe Dealul Castelului, cu vedere la Dunăre, flancat de președinții Trump și Putin.

Cea mai mare problemă care afectează relațiile dintre SUA și Ungaria este petrolul.

În 2024, Ungaria a crescut chiar și cantitatea de petrol pe care o primește prin conductele Drujba (Prietenie) din Rusia. Pe 23 octombrie, chiar în timp ce Orban se adresa susținătorilor săi într-un miting în fața Parlamentului din Budapesta, SUA au anunțat sancțiuni împotriva celor două companii petroliere rusești gigantice, Lukoil și Rosneft.

În 2020, Ungaria a primit 64 % din petrolul său prin conducta Prietenia din Rusia, via Belarus și Ucraina. În 2024, această cifră a ajuns la 80 %, sau 5 milioane de tone pe an.

Guvernul maghiar susține că conductele terestre sunt cea mai ieftină modalitate de a primi petrol și că, neavând ieșire la mare, nu are altă alternativă. Cantități mult mai mici sunt importate și din Kazahstan, Croația, Irak și Azerbaidjan.

O altă problemă este că țițeiul rusesc Urals are un conținut de sulf mai ridicat decât țițeiul Brent furnizat din alte părți. Principala rafinărie maghiară de la Szazhalombatta, administrată de gigantul petrolier maghiar MOL, și rafinăria Slovnaft din Slovacia, administrată tot de MOL, sunt ambele concepute pentru a prelucra în principal țiței din Urali, nu Brent.

În cadrul UE, Orban este acum cel mai longeviv lider. Departe de a părăsi blocul, el dorește să-l remodeleze după propria sa imagine, ca o uniune de națiuni suverane. Pentru aceasta, el a câștigat și laudele lui Putin.

Dar argumentul Ungariei că nu poate schimba nimic este subminat de exemplul Cehiei. Aceasta este o țară cu o populație similară cu cea a Ungariei și, de asemenea, fără ieșire la mare.

Republica Cehă s-a bazat în mod tradițional în mare măsură pe țițeiul rusesc pentru cele opt milioane de tone de petrol de care are nevoie anual.

Începând cu începutul anului 2022, în urma invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, guvernul ceh condus de premierul Petr Fiala a investit masiv în îmbunătățirea conductei transalpine existente către portul italian Trieste.

În același timp, rafinăriile sale din Kralupy și Litvínov au fost adaptate pentru țițeiul Brent. În aprilie 2025, autoritățile cehe au anunțat cu mândrie că nu mai primesc niciun strop de petrol rusesc.

Experții în energie spun că, în timp ce MOL, gigantul petrolier maghiar, își schimbă în liniște tehnologia, ceea ce lipsește este o decizie politică a guvernului de a trece la conducta Adria din portul croat Omisalj.

Există, de asemenea, dispute între compania croată Janaf și MOL - cu privire la cantitatea de petrol pe care conducta ar putea-o transporta.

Când cei doi se vor întâlni, Trump îl va îndemna pe Orban să dea dovadă de voință politică pentru a renunța la aprovizionarea din Rusia.

Dar Orban ar putea considera că este o decizie greu de explicat alegătorilor maghiari. După ce a susținut ani de zile că Ungaria nu poate supraviețui fără petrolul și gazul rusesc, ar pierde prestigiul dacă s-ar dovedi că poate.

Matt Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru Fox News că Ungaria „nu a luat încă măsuri active” pentru a pune capăt dependenței sale de petrolul rusesc.

„Prietenii noștri din Ungaria vor avea mult de planificat”, a spus el, promițând ajutorul SUA pentru Ungaria și Croația în acest sens.

Omisalj se află la doar 70 km de Trieste, în linie dreaptă. Petrolul transportat pe mare din Kazahstan, Libia, Azerbaidjan, SUA și Irak ar putea curge în curând și prin conductele Adria către Ungaria.

În ciuda avertismentelor sumbre ale lui Orban cu privire la creșterea prețurilor, nu există date – cel puțin până în prezent – care să sugereze că consumatorii cehi vor trebui să plătească mai mult.

Nimic nu-i place mai mult vechiului său prieten Donald Trump decât să încheie o înțelegere.

Orban este pe cale să afle cât de convingător poate fi președintele SUA.