În una dintre cele mai recente critici lansate de Trump la adresa liderilor europeni, președintele SUA a spus că „ei se plâng de prețurile mari pe care sunt nevoiți să le plătească pentru petrol, dar refuză o manevră militară simplă” pentru rezolvarea crizei care a dus la creșterea prețurilor.
Cei mai mulți europeni se opun vehement participării în războiul din Iran, ceea ce face cu atât mai riscantă o eventuală decizie a liderilor politici din Europa de a se alătura misiunilor lansate de americani în regiune.
Unii lideri europeni, în special cei din Marea Britanie, continuă să fie bântuiți și de „fantoma” Războiului din Iraq – un conflict care a stârnit multe controverse și regrete în Europa și nu numai.
Războiul are deja un efect puternic în sfera politică din Europa. În Italia, premierul Giorgia Meloni a pierdut referendumul privind reforma justiției. Apropierea ei de Trump, care nu este deloc popular în Italia, nu o ajută, mai ales după ce președintele SUA nici măcar nu s-a obosit să vorbească cu Meloni înainte să declanșeze războiul.
În Franța, un partid de extremă stânga care se opune intervenției din Orientul Mijlociu, La France Insoumise, a obținut câteva victorii importante în alegerile locale de săptămâna trecută. Analiștii spun că partidul a beneficiat de voturile musulmanilor care sunt furioși din cauza războiului.
„Suntem divizați, ca de obicei”, a spus fostul ambasador francez în Israel și SUA, Gérard Araud, pentru New York Times. „Europenii își arată slăbiciunea pe mai multe nivele. Suntem într-o stare de șoc total în legătură cu ceea ce se întâmplă.”
În ciuda pericolelor, Europa are destul motive să se asigure că Strâmtoarea Ormuz nu rămâne blocată pentru o perioadă lungă de timp.
Europenii „au tot interesul” să redeschidă strâmtoarea pentru petroliere și alte vase de transport, „arătându-le statelor mai mici din Golful Persic că sunt aliați de încredere”, a spus Peter Westmacott, fost ambasador britanic în Franța și SUA.
„Odată ce vor fi convinși că acționează în mod defensiv, nu ofensiv, cei care își permit vor căuta modalități în care pot ajuta”, a mai spus Westmacott.
Deși Trump îi presează pe europeni să ia acțiune, atacurile și amenințările sale constante au făcut ca participarea țărilor europene la operațiuni militare ofensive în Iran să fie o decizie inacceptabilă din punct de vedere politic.
Chiar și când a apelat la sprijinul europenilor, Trump a reușit să îi insulte. Washingtonul a spus că nu are nevoie neapărat de resursele militare ale Europei, ceea ce scoate la iveală adevăratul obiectiv al președintelui american: să forțeze Europa să își asume riscul politic de a se alătura campaniei sale militare.
Trump este mult mai interesat de impactul politic al deciziei europenilor de a i se alătura, decât de impactul militar, după cum a explicat și generalul francez în retragere și fostul strateg NATO, Michel Yakovleff.
Liderii europeni procedează corect prin faptul că nu îi oferă această victorie de imagine lui Trump, pentru că el nu a exprimat clar care sunt obiectivele sale strategice în Iran și nici nu a venit cu un plan pentru încheierea războiului, potrivit lui Yakovleff.
Pentru a forma o coaliție care să intervină în Strâmtoarea Ormuz, generalul francez a spus că Trump va trebui să ajungă la o înțelegere cu membrii coaliției privind amploarea operațiunii, contribuția fiecăruia, structura de comandă și regulile de angajament. Întreg procesul ar dura cel puțin două luni.
O parte din liderii europeni și câțiva lideri din Asia și Golful Persic și-au exprimat, săptămâna trecută, disponibilitatea de a participa la „eforturile de asigurare a tranzitului prin strâmtoare”, iar președintele francez Emmanuel Macron încearcă să obțină aprobarea Națiunilor Unite pentru o operațiune în acest sens ce ar urma să fie lansată după încheierea războiului.
Cu toate că Europa se află într-o poziție mult mai bună pentru a negocia un acord de pace între Iran și SUA, ea este constrânsă de trei factori interconectați: neîncrederea lui Trump față de Europa, teama europenilor în legătură cu riscul ca președintele american să se răzbune pe Ucraina pentru refuzul lor de a participa la război și neîncrederea Iranului față de Europa, dată fiind reticența europenilor de a-l confrunta direct pe Trump, a spus fostul ambasador Araud.
„Am putea juca rolul de intermediari, dar Trump îi preferă pe pakistanezi”, a spus Araud. „Nici iranienii nu au încredere în noi; ei cred că suntem sub controlul Americii.”