„Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare.
Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a transmis premierul, printr-o postare pe Facebook.
Șeful Executivului susține că „prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar”, pentru a ajunge la 6,2% din PIB (principalele prevederi ale proiectului de buget pot fi consultate AICI):
„Este un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.”
Ilie Bolojan mai transmite că România trebuie să păstreze un nivel ridicat al investițiilor, prioritare fiind proiectele din PNRR.
„Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene.
Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat. Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB”, spune premierul.
Totodată, o presiune asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Mai exact, în 2026 România va plăti 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi.
Premierul vorbește și despre continuarea reducerii cheltuielilor de personal:
„Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”.
Varianta finală a bugetului ar urma să fie adoptată în ședința de joi a Guvernului. Vineri, proiectul ar urma să fie trimis în Parlament, astfel încât aleșii să aibă timp peste weekend pentru redactarea eventualelor amendamente.
De luni, proiectul ar urma să ajungă în comisiile de specialitate pentru dezbatere și mai apoi, miercuri, la votul final al parlamentarilor.
Citește și: DOCUMENT Guvernul a publicat bugetul pentru 2026: Pensiile rămân înghețate. Cum se împart banii statului între instituții