Germania a expulzat o azilantă de etnie uigură în China în loc de Turcia, a declarat luni o sursă a AFP. Eroarea birocratică i-ar fi putut pune în pericol viaţa femeii, care a reuşit să scape de pe aeroportul din Beijing.

Reziwanguli Baikeli, musulmană, în vârstă de 56 de ani, s-a refugiat în 2017 din China, unde uigurii din provincia Xinjiang acuză statul de persecuţii grave, şi a trăit în Turcia până în 2024, când a ajuns în Germania, relatează revista Der Spiegel, preluată de AFP.

Cererea ei de azil a fost respinsă de ministerul federal german pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF), astfel încât ar fi urmat în mod normal deportarea în Turcia. Autorităţile din landul Saxonia Inferioară, care ar fi trebuit să pună în aplicare măsura, au trimis-o însă în China natală pe 3 noiembrie. Potrivit publicaţiei citate, la eroare a contribuit faptul că refugiata avea paşaport chinezesc, nu turcesc. Oficiul local pentru expulzări a comunicat că a urcat-o pe femeie într-un avion spre China deoarece BAMF nu a interzis „explicit” acest lucru.

Ajunsă pe aeroportul din Beijing, Baikeli nu a fost arestată la sosire şi a rămas acolo o noapte, după care a reuşit să se îmbarce într-o cursă aeriană spre Dubai, iar de acolo spre Istanbul, cu rezervări făcute de fiica ei.

O sursă guvernamentală a confirmat detaliile pentru AFP, dar BAMF şi autorităţile locale au refuzat să comenteze.

Germania acordă „în general” protecţie uigurilor, „ceea ce înseamnă că pot exista excepţii”, a explicat luni Sonja Kock, purtătoare de cuvânt a ministerului de interne de la Berlin, într-o conferinţă de presă.

Mai multe organizaţii internaţionale, printre care şi ONU, acuză China că încalcă drepturile omului în Xinjiang, provincie din nord-vest cu populaţie în mare parte uigură. Der Spiegel menţionează că în 2017, când Baikeli şi fiica ei au plecat în Turcia, autorităţile chineze începuseră construcţia unor „lagăre de muncă”.

Beijingul respinge acuzaţiile care relatează despre tortură, muncă silnică şi detenţie arbitrară, notează AFP, citată de Agerpres.

În cazul descris, a fost vorba de „o încălcare flagrantă a drepturilor omului, care a pus-o într-un mare pericol pe femeia respectivă”, a apreciat Adrian Zenz, expert în Xinjiang.