După o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al NATO, și utilizarea lor pe scară largă în Ucraina, Alianța militară occidentală a început să testeze drone și tehnologii anti-drone pe flancul estic, înainte de a le integra în sistemul său de apărare aeriană anul viitor, relatează Euractiv. 

„Nu există nicio alternativă la integrarea dronelor”, a declarat pentru sursa citată generalul-maior Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentantul european al comandantului strategic al NATO.

În cele din urmă, obiectivul este ca măsurile anti-drone să devină o componentă sistematică a apărării aeriene a aliaților.

Având în vedere amploarea pregătirilor necesare, Ciolponea a declarat că „primul rezultat va fi probabil prezentat la următorul summit” de la Ankara, în iulie anul viitor. Până atunci, NATO speră să aibă un plan concret pentru desfășurarea sistemelor de combatere a dronelor ca parte a misiunii Santinela Estică, a adăugat el.

Dronele și tehnologiile anti-drone au urcat rapid pe lista priorităților NATO, în urma incidentelor petrecute în Europa de Est și de Nord. După ce aproape 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez la începutul acestui an, Alianța a decis să întărească apărarea aeriană și antirachetă în cadrul unei noi misiuni denumite „Santinela Estică”.

Santinela Estică va servi ca teren de testare pentru tehnologiile anti-drone pentru a „detecta, urmări și neutraliza” amenințările, a declarat luna trecută secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Dronele au devenit „obligatorii” și „nu există altă opțiune”, spune Ciolponea.

Uniunea Europeană a îndemnat, de asemenea, statele membre să acorde prioritate achiziționării de sisteme de apărare împotriva dronelor, utilizând instrumentele de finanțare ale UE. Bruxelles-ul insistă și asupra investițiilor coordonate în proiecte de amploare privind dronele și măsurile împotriva acestora.

Mai este mult până când țările NATO vor integra pe deplin soluțiile privind dronele și măsurile împotriva acestora, a spus Ciolponea, descriind summitul de anul viitor ca un termen realist, deși ambițios.

Livrarea mai devreme este posibilă, dar nu este ideală, a explicat acesta.

Efortul face parte din Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, un proiect industrial susținut de UE care vizează consolidarea apărării pe întreg continentul, nu doar pe flancul estic.

„Este posibil, dar trebuie să țineți cont de faptul că experimentarea și testarea sunt proceduri complexe”, a spus el.

NATO desfășoară în prezent exerciții cu drone și anti-drone pentru a testa și evalua sistemele înainte de a le recomanda pentru achiziționare. Odată selectate, tehnologiile trebuie integrate în structura de comandă și control a NATO.

Fără ele, trupele se pot confrunta cu ceea ce Ciolponea a numit „un cocktail mortal de atacuri cu drone, pe lângă atacurile clasice, rachete de croazieră, muniție electronică, muniție inteligentă sau război hibrid”.

Deși Ciolponea nu a specificat de unde ar putea veni aceste atacuri masive cu drone, analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că Rusia ar putea deveni o amenințare reală pentru NATO chiar înainte de anul 2036, scrie RBC Ukraine. 

Iar activitățile de sabotaj și spionaj ale Moscovei demonstrează pregătirile pentru un posibil război cu Alianța.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus crearea unui zid de drone. UE consideră că extinderea sistemelor de apărare împotriva dronelor trebuie să se realizeze rapid, având în vedere recentele încălcări ale spațiului aerian în mai multe țări.

În perioada 27 octombrie - 7 noiembrie, în Letonia alte țări NATO se desfășoară cel mai mare experiment de cercetare și testare a noilor tehnologii de apărare.

Ciolponea a subliniat că, deoarece tehnologia dronelor evoluează atât de rapid, procesul nu se va termina niciodată cu adevărat.

„Realitatea din Ucraina ne arată că soluțiile se schimbă într-un ciclu de 45 de zile”, a remarcat el. Acest lucru sugerează că implementarea sistemelor de apărare împotriva dronelor nu va fi doar o adăugire punctuală la lista de achiziții, ci mai degrabă o cerință continuă de inovare.

Războiul cu drone „a declanșat o cursă” între armatele din întreaga lume pentru achiziționarea de sisteme care să aibă cel mai mare impact pe câmpul de luptă, mai spune generalul român.