Tigrii siberieni – cele mai mari feline din lume și, totodată, unele dintre cele mai amenințate cu dispariția – erau cândva atât de rari încât oamenii din Orientul Îndepărtat al Rusiei îi considerau niște „fantome ale pădurii”. Începând din 2020, însă, tigrii de Amur au ieșit tot mai des din pădure din cauza lipsei de hrană, ceea ce a făcut ca atacurile asupra oamenilor din iarna trecută să fie cele mai sângeroase din ultimele decenii, stârnind groază în comunitățile care trăiesc în apropierea arealului lor.
Atacurile par să vină de nicăieri. Inițial, tigrii ieșeau noaptea din pădure și vânau câinii de pază de la marginea satelor din regiune. Alții mâncau cai și vaci.
Apoi, atacurile au început să includă și oamenii. În ianuarie, un bărbat care pescuia la copcă a fost atacat noaptea și târât în pădure de un tigru, la doar câteva săptămâni după ce un pădurar a fost omorât. În luna martie, un alt bărbat a fost atacat și mâncat parțial de un tigru.
Pesta porcină africană, o boală care este aproape întotdeauna fatală pentru cele mai multe specii de porci, a afectat și porcii mistreți din pădurile în care vânează de obicei tigrii siberieni. Virusul a venit probabil din China, acolo unde un focar de pestă porcină apărut în 2018 a ucis milioane de porci.
Boala, descrisă de oamenii de știință drept un dezastru ecologic care a adus deja mai multe specii de porci sălbatici în pragul dispariției, a omorât un număr mare de mistreți – o sursă vitală de hrană pentru tigrii, în special pentru femelele cu pui.
În unele regiuni din Rusia, care au fost afectate și de braconaj și exploatările forestiere tot mai intense, numărul incidentelor între oameni și tigri a crescut cu până la 1.000%, în timp ce epidemia de pestă porcină africană continuă să se extindă.
Între octombrie 2024 și luna septembrie a acestui an, cel puțin 17 tigri siberieni, cunoscuți și sub denumirea de tigri de Amur, au fost uciși, iar 27 au fost capturați – dintre aceștia, trei au murit, potrivit datelor analizate de The Guardian.
Multe dintre felinele capturate erau slăbite și deshidratate sau fuseseră împușcate sau lovite de mașini.
„Tigrii sunt înfometați. De aceea vedem aceste incidente”, a spus un expert în tigri siberieni din Rusia. „Oamenii vor să atragă atenția guvernului, dar ei nu vor să asculte.”
Pentru oamenii din Orientul Îndepărtat al Rusiei, este riscant să vorbească în public despre atacurile tigrilor. În 2008, președintele rus Vladimir Putin s-a implicat direct în salvarea de la dispariție a tigrilor siberieni.
Autoritățile spun că acum sunt în jur de 750 de tigri de Amur în sălbăticie – o îmbunătățire semnificativă față de situația din anii '40, atunci când se spunea că mai erau doar 40 de exemplare.
Cu toate că puțini oameni au încredere în cifrele oficiale în Rusia, mulți experți spun că inițiativa liderului de la Kremlin a ajutat. Însă, tigrii siberieni se află acum într-o situație critică pe care autoritățile nu vor să o recunoască.
Principala organizație care se ocupă de tigrii siberieni în Rusia este condusă de ministrul justiției, Konstantin Ciuicenko, care a fost sancționat de țările occidentale pentru rolul pe care l-a jucat în invazia trupelor ruse din Ucraina.
Karin Kneissl, fost ministru de externe al Austriei și o aliată apropiată a lui Putin, este o ambasadoare internațională pentru protecția tigrilor siberieni. Puțini cercetători independenți au primit dreptul să participe la protejarea speciei.
Cazurile de atacuri ale tigrilor care provoacă victime umane „sunt extrem de rare”, a spus directorul general al centrului pentru protejarea tigrilor de Amur, Serghei Aramilev. „Între 2010 și 2024, au fost înregistrate 20 de atacuri asupra oamenilor, cu 13 răniți și șapte morți. Dintre acestea, 18 au fost provocate de oameni.”
„Afirmația privind agresiunile neprovocate ale tigrilor asupra oamenilor nu este plauzibilă și a apărut doar în publicații online nedemne de încredere”, a mai spus Aramilev.
În ciuda riscurilor, unele comunități din Rusia nu s-au ferit să își arate nemulțumirea. Locuitorii unui sat s-au plâns pe rețelele sociale de impactul unei tigroaice care vânează câinii din localitatea lor, iar alții s-au decis să boicoteze alegerile locale până când autoritățile nu vor face eforturi mai mari ca să îi protejeze de tigri.
„Dacă protejăm ecosistemul, vom păstra și tigrii. Pesta porcină africană nu ar fi o problemă așa de mare dacă pădurea ar fi fost în stare bună”, a spus unul dintre experții care lucrează la acest proiect.